Nibiru sus, Nibiru jos! Să terminăm cu prostiile! Nu există nici Nibiru, nici Anunnaki, nici 2012!

De câte ori n-am citit povestea lui Zecharia Sitchin, cel care susţine că există o planetă uriaşă, pe nume Nibiru, de mărimea lui Jupiter, care are o orbită mare de 3.600 de ani (în jurul Soarelui) şi care se află dincolo de Pluto. Nibiru, atunci când s-ar apropia de Pământ, o dată la 3.600 de ani, ar produce dezastre imense pe Terra (inundaţii, cutremure, tsnunami etc.) Pe acest Nibiru, sau pe unul din sateliţii săi, ar trăi nişte extratereştri, pe nume Annunaki, din care oamenii şi-ar avea originea. Următoarea dată la care Nibiru s-ar apropia de Pământ ar fi 2012, aşa că nu mai avem mult până la sfârşitul lumii…Cam aceasta este, pe scurt, povestea lui Zecharia Sitchin. Iar susţinătorii legendei lui Nibiru, nu se bazează decât pe această istorisire. Dar cât este adevăr şi cât este fantezie? Să le luăm pe toate la rând.

Nibiru chiar este o planetă pentru civilizaţia sumeriană?

Precum se ştie, toată teoria lui Zecharia Sitchin porneşte de la legendele civilizaţiei sumeriene, străveche civilizaţie din Orientul Mijlociu. Într-adevăr, în limba sumeriană există cuvântul „nibiru”, dar el înseamnă nimic altceva decât „punct de încrucişare”. Deci, el reprezintă de fapt o „localizare abstractă” şi nu o entitate.

Iată câteva exemple în care apare cuvântul „nibiru” şi cum pot fi ele traduse:

Din epopeea Gligamesh: „În faţă se află punctul de încrucişare (nibiru), iar mai strâmt e drumul ce duce la el”. Se observă astfel că „nibiru” reprezintă o locaţie, un punct de încrucişare, un punct de întâlnire.

În textul următor, e vorba despre un barcagiu care are ca slujbă să treacă oamenii dincolo de râu: „shiqil kaspum sha ne-bi-ri-tim”. Se traduce „banii plătiţi pentru trecere”. Observaţi verbul „nebiri” ce înseamnă „a trece ceva”.

Un alt exemplu, ar fi acela în care se face referire la armatele aramaice: „A-ra-mu nakirma bab ni-bi-ri sha GN itsbat”. Care s-ar traduce „Aramaii era sfidătorişi au luat poziţie la intrarea (punctul de intersecţie) vadului”.

Nibiru a fost folosit ca termen pentru a defini planetele Jupiter şi Mercur

În contextul precizat mai sus, „nibiru” a fost folosit pentru a defini planeta Jupiter la un anumit stadiu, iar mai târziu a fost utilizat pentru planeta Mercur. Cele două planete au fost asociate cu zeul Marduk. În textele sumeriene, nu existĂ nicio referinţă la vreo planetă ce s-ar situa dincolo de Pluto.

De ce Mercur şi de ce Jupiter ca puncte de încrucişare? Pentru că ambele planete pot fi observate uşor cu ochiul liber. Să citim din tableta VII al epopeii Enuma Elish: “Nibiru este steaua lui Marduk, ce apare pe ceruri”. Jupiter sau Mercur este steaua lui Marduk, ce apare vizibilă pe timpul nopţii.

Că e vorba de Jupiter, şi nu de o altă planetă, se poate observa din următorul fragment din aceeaşi epopee Enuma Elish: „Să-l lăsăm (Nibiru) să fie sprijinul cerului şi pământului (…) astfel încât cerurile să nu poată trece deasupra şi dedesubtul lui şi să-l aştepte”. Din acest text se poate înţelege faptul că Nibiru este corpul ceresc ce nu face traversarea, ci este poziţionat la un punct de intersecţie. Sitchin argumenta faptul că Nibiru ar fi o planetă ce trece prin sistemul nostru solar odată la 3600 de ani, că ar fi mobil, dar textul de mai sus îl contrazice. Sitchin nu poate explica, de asemenea, de ce Nibiru este văzut în fiecare an, deşi el n-ar trebui să fie văzut decât o singură dată în ciclul de 3.600 de ani.

Tot în Enuma Elish, apare următoarea frază: “Dacă planeta Mercur împarte cerul şi stă acolo, numele său e Nibiru”. Precum se observă, planeta Mercur este denumită într-o anumită fază a sa, tot Nibiru. Dacă ar exista o altă planetă, Nibiru, de ce ar fi ea identificată cu Mercur?

Într-un alt text sumerian, Nibiru e văzut drept Jupiter: „Atunci când stelele lui Enlil s-au terminat, o stea mare, chiar dacă lumina sa este diminuată, împarte cerul în jumătate şi stă acolo: aceasta este steaua lui Marduk, Nibiru, Jupiter”.

În concluzie:

1) Nibiru este asociat cu o planetă (de obicei cu Jupiter, şi o dată cu Mercur), dar niciodată nu s-a făcut referire, în vreun text sumerian, ca fiind o planetă situată dincolo de Pluto şi care ar traversa sistemul solar o dată la 3.600 de ani.

2) Sumerienii ştiau existenţa a cinci planete (Mercur, Venus, Pământ, Marte şi Jupiter), în afara Soarelui şi a Lunii (ce erau şi ele văzute ca fiind planete).

3) Nibiru este văzut în fiecare an, ceea ce demolează teoria lui Sitchin precum că e o planetă ce traversează sistemul solar o dată la 3.600 de ani.

Dar unde sunt Annunaki?

Cât priveşte Annunaki, originea lor este şi mai obscură. Deşi Sitchin crede că ei sunt extratereştri care ar trăi pe planeta Nibiru, totuşi, spre dezamăgirea fanilor care cred în Annunaki, nu există nici măcar o linie în textele sumeriene care ar afirma că Annunaki ar fi locuitorii lui Nibiru. Pentru că aceşti Annunaki chiar nu există decât în minţile unor oameni bolnavi ca Sitchin. Dar oare câţi îl mai cred?

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.