Misterul din spatele lui „Codex Gigas” sau „Biblia Diavolului”

„Codex Gigas”, cunoscut și sub numele de „Biblia Diavolului”, este cel mai mare și probabil unul dintre cele mai ciudate manuscrise medievale din lume. Codex Gigas, care înseamnă literalmente „Cartea uriașă” în limba română, este cel mai mare manuscris iluminat medieval existent din lume, cu o lungime de 142 cm. A fost creat folosindu-se mai mult de 160 de piei de animale, având nevoie de două persoane pentru a-l ridica.

Codex Gigas conține traducerea completă în latină a Bibliei, precum și multe alte texte, inclusiv lucrări ale lui Hipocrate, fără a mai vorbi de formule medicale, texte despre exorcism și o mare descriere a diavolului însuși.

În iulie 1648, în timpul ciocnirilor finale ale Războiului de 30 de ani, armata suedeză a jefuit orașul Praga. Printre comori, au furat și au adus cu ei când s-au întors acasă și o carte numită Codex Gigas. Nu numai că acest Codex Gigas este renumită pentru că este cea mai mare carte medievală din lume, dar, datorită conținutului ei, este cunoscută și sub numele de Biblia Diavolului.

Iată câteva fapte interesante despre Biblia Diavolului:

* Biblia Diavolului are 91 cm înălțime, 50 cm lățime și 22 cm grosime.
* Biblia Diavolului conține 310 de pagini realizate din velin de la 160 de măgari. Inițial, Biblia Diavolului conținea 320 de pagini, dar, la un moment dat, ultimele zece pagini au fost tăiate și scoase din carte.
* Biblia Diavolului cântărește 75 kg.
* Biblia Diavolului a fost menită să fie o lucrare de istorie. De aceea conține Biblia creștină în întregime, războiul evreiesc și Antichitățile evreiești de Flavius ​​Josephus (37-100 d.Hr.), o enciclopedie a Sf. Isidor din Sevilla (560-636 d.Hr.) și Cronica Boemiei scrisă de un călugăr boem pe nume Cosmas (1045-1125 d.Hr.). În plus față de aceste texte, există și o serie de texte mai scurte incluse, de exemplu, practici medicale, lucruri despre pocăință și exorcizare.

Identitatea scriitorului care a creat Biblia Diavolului este necunoscută. Cercetătorii cred că cartea este creația unei persoane, cel mai probabil un călugăr care trăiește în Boemia (azi o parte a Republicii Cehe) în prima jumătate a secolului al XIII-lea. Pe baza cantității de text și a detaliilor, s-a estimat că a durat până la 30 de ani pentru a termina cartea. Cu alte cuvinte, scribul anonim pare să fi dedicat cea mai mare parte a vieții sale creării Bibliei Diavolului.

În 1594, Biblia Diavolului a fost adusă la Praga de la mănăstirea Broumov, unde a fost păstrată încă din anul 1420. Regele Rudolph al II-lea (1576–1612) a cerut să împrumute Biblia Diavolului. Le-a promis călugărilor că, când va termina cu cartea, o va returna. Ceea ce, desigur, nu a făcut-o niciodată.

I s-a dat numele de Biblia Diavolului datorită unui portret la dimensiuni normale al diavolului. Portretele diavolului au fost comune în Evul Mediu, dar acest portret special este unic. Aici, diavolul este portretizat singur pe pagină, fiind gol, purtând însă o hermină. Se crede că diavolul poartă hermină în această imagine pentru a demonstra că este prințul întunericului.

Există mai multe mituri în jurul creării Bibliei Diavolului și toate îl implică pe diavol. Și cel mai faimos mit este că scriitorul și-a oferit sufletul prințului întunericului, astfel încât să poată finaliza cartea într-o singură noapte.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.