Militarii americani de la Pearl Harbor în 1941 au fost sacrificaţi intenţionat de preşedintele SUA, Roosevelt?
Înainte de decembrie 1941, luna intrării oficiale în război a SUA, majoritatea americanilor nu voiau să audă de o participare la război. Dar Iluminaţii, organizaţia francmasonică secretă care conduce lumea, erau de altă părere. Preşedintele SUA din acea vreme, Roosevelt, era primul maestru al unei loji, membru al CFR şi al Comitetului celor 300. Consilierii lui intimi au fost Baruch şi House. Iluminaţii i-au plasat bine pe aceştia doi, ceea ce a avut drept rezultat faptul că Roosevelt a forţat promulgarea unei legi anticonstituţionale, care obliga, cu începere de la data de 30 aprilie 1933, pe fiecare cetăţean să depună aurul la banca Federală, sub pedeapsa de 10.000 dolari sau 10 ani închisoare pentru nesupunere. Pentru o uncie banca a plătit 20,67 dolari cu toate că preţul pe piaţă era de 35 dolari uncia.
Roosevelt i-a provocat pe japonezi să intre în război, cerându-le în ultimatumul din 26 noiembrie 1941 să-şi retragă trupele din Indochina şi Manciuria. Sunt date istorice exacte dar ţinute în secret. Congresul american a aflat de acest ultimatum după atacul de la Pearl Harbor. Japonezii au întreprins totul pentru a evita un război cu America. Prinţul Kenoye, ambasadorul Japoniei în America, a căutat de nenumărate ori să vorbească cu preşedintele la Washington şi Honolulu, dar acesta nu l-a primit niciodată. În acelaşi timp, preşedintele şi-a minţit propriul popor întf-o cuvântare în care a spus: „Mă adresez mamelor şi taţilor, făcându-vă o promisiune: am spus totdeauna şi o spun şi acuma că fiii voştri nu vor fi trimişi în războaie străine”.
Militarilor americani le-a fost cunoscut faptul că japonezii vor ataca Pearl Harbor. Ambasadorul american la Tokio, Joseph Grew, i-a scris lui Roosevelt, pe 27 ianuarie 1941, că în cazul unui război, Japonia va ataca Pearl Harbor. Membrul Congresului, Dies, a adus acest fapt la cunoştinţa lui Roosevelt, înmânându-i şi o hartă strategică, cu planul de atac asupra Pearl Harbor. El a fost obligat să nu vorbească despre acest lucru. În 1941, serviciul secret american a descifrat Codexul militar japonez. Roosevelt şi consilierii lui au ştiut exact data, ora şi locul unde vor ataca japonezii. Al Bielek şi Nikola Tesla, care lucrau şi erau staţionaţi în Pearl Harbor au fost evacuaţi înainte de atac. Aceşti doi ingineri erau prea importanţi ca să fie sacrificaţi, ei lucrau la „experimentul Philadelphia” care cerceta energia magnetică. Au murit mulţi americani la Pearl Harbor, iar preşedintele putea acum să-i numească pe agresorii japonezi „porci vicleni” şi să intre în război.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Înainte de decembrie 1941, luna intrării oficiale în război a SUA, majoritatea americanilor nu voiau să audă de o participare la război. Dar Iluminaţii, organizaţia francmasonică secretă care conduce lumea, erau de altă părere. Preşedintele SUA din acea vreme, Roosevelt, era primul maestru al unei loji, membru al CFR şi al Comitetului celor 300. Consilierii lui intimi au fost Baruch şi House. Iluminaţii i-au plasat bine pe aceştia doi, ceea ce a avut drept rezultat faptul că Roosevelt a forţat promulgarea unei legi anticonstituţionale, care obliga, cu începere de la data de 30 aprilie 1933, pe fiecare cetăţean să depună aurul la banca Federală, sub pedeapsa de 10.000 dolari sau 10 ani închisoare pentru nesupunere. Pentru o uncie banca a plătit 20,67 dolari cu toate că preţul pe piaţă era de 35 dolari uncia.
