Înainte ca celebrul compozitor Ludwig van Beethoven să moară la 27 martie 1827, a fost dorința lui ca afecțiunile domniei sale să fie studiate, astfel încât „pe cât posibil, cel puțin lumea se va împăca cu mine după moartea mea”. Acum, cercetătorii i-au îndeplit marelui muzician această dorinţă, analizând ADN-ul lui Beethoven din șuvițele de păr conservate și secvenționând genomul compozitorului pentru prima dată în istorie. Iar totul se regăseşte într-un studiu publicat în revista „Current Biology”.
Conform co-autorul studiului, Johannes Krause, profesor la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă din Leipzig (Germania), scopul principal al studiului a fost acela de a face lumină asupra problemelor de sănătate ale lui Beethoven, care includ pierderea progresivă a auzului. Cele cinci mostre de păr i-au ajutat pe oamenii de știință să descopere informații despre istoria familiei, problemele cronice de sănătate și ce ar fi putut contribui la moartea lui la vârsta de 56 de ani. Pe lângă pierderea auzului, faimosul compozitor clasic a avut probleme gastrointestinale de-a lungul vieții, precum și boli hepatice severe.
Testamentul lui Beethoven a fost descoperit într-un compartiment ascuns din biroul său. În scrisoare, Beethoven recunoştea cât de deznădăjduit se simțea ca şi compozitor muzical care se lupta cu pierderea auzului, spunând că nu ar vrea să plece „înainte să fi produs toate lucrările pe care simt nevoia să le compun”.
După dispariţia sa din această lume, mulţi s-au întrebat care a fost adevărata cauză a morții a lui Beethoven. În ultimii 7 ani ai vieții sale, compozitorul a suferit cel puțin două atacuri de icter, care este asociat cu o boală hepatică, ceea ce a dus la credința generală că a murit de ciroză. Biografii medicali au studiat de atunci scrisorile și jurnalele lui Beethoven, precum și autopsia lui, notele de la medicii săi și chiar notițele luate când trupul său a fost exhumat de două ori (în 1863 și 1888), în speranța de a dezlega enigmele istoricului său medical complicat.
Dar, noul studiu duce lucrurile mai departe, când cercetătorii și-au propus să facă o analiză genetică a părului lui Beethoven. Mostrele pe care le-au folosit provin din părul tuns de pe capul lui Beethoven în cei 7 ani anteriori morții sale. Echipa a început prin a analiza un număr total de 8 mostre de păr din colecții publice și private din Marea Britanie, Europa și SUA. În timpul muncii lor de autentificare, cercetătorii au descoperit că două mostre nu aparţineau lui Beethoven, în timp ce altul era prea deteriorat pentru a fi analizat.
S-a mai stabilit că studiile anterioare care sugerau că Beethoven ar fi suferit de o otrăvire cu plumb se bazau pe un eșantion de păr care nu îi aparțineau. Dar cinci dintre eșantioane proveneau toate de la același bărbat european și se potriveau cu strămoșii lui germani. Beethoven îi predase personal părul lui Anton Halm, în aprilie 1826, spunând „Das sind meine Haare!” („Acesta este părul meu!”).
Analiza genetică din părul lui Beethoven nu a putut găsi o cauză definitivă pentru surditatea lui Beethoven sau pentru problemele sale gastro-intestinale. Cu toate acestea, au fost descoperite o serie de factori genetici semnificativi de risc pentru o boală hepatică. De asemenea, au fost găsite dovezi ale unei infecții cu virusul hepatitei B cel târziu în lunile dinainte de boala finală a compozitorului. Iar aceasta, probabil, a contribuit la moartea lui.
Datele genetice ale lui Beethoven i-au ajutat, de asemenea, pe cercetători să excludă alte cauze potențiale ale afecțiunilor sale, cum ar fi boala celiacă, o afecțiune autoimună, intoleranța la lactoză sau sindromul intestinului iritabil.
Scrisorile lui Beethoven, precum și ale prietenilor săi, arată că marele muzician consuma în mod regulat alcool. Deși este greu de spus cât de mult a băut, un prieten apropiat a scris că Beethoven lua cel puțin 1 litru de vin la prânz în fiecare zi. Consumul de alcool, combinat cu factorii genetici de risc pentru boala hepatică și infecția sa cu virusul hepatitei B, ar fi putut pune capăt vieţii lui Beethoven.
„Dacă consumul de alcool a lui Beethoven a fost suficient de mare pe o perioadă suficient de lungă de timp, interacțiunea cu factorii săi de risc genetici prezintă o posibilă explicație pentru ciroza lui”, a spus autorul principal al studiului, Tristan Begg, doctorand la Universitatea din Cambridge. Cercetările viitoare ar putea dezvălui mai multe perspective – inclusiv motivul din spatele pierderii auzului, au spus autorii.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
