Orgoni Crystal

 

“Efectul Mozart” este unul real – concluziile impresionante ale unei meta-analize a oamenilor de ştiinţă

1500

blankLa începutul anilor ’90 exista o idee conform căreia persoanele cu epilepsie sunt foarte mult ajutate dacă ar asculta muzica lui Mozart. Deşi această idee a fost tratată cu scepticism, totuşi ea nu a fost ignorată. Au existat chiar foarte multe studii pe această temă, cu rezultate promiţătoare.

Însă acum, într-o lucrare publicată în revista “Clinical Neurophysiology” și prezentată la o reuniune virtuală a Colegiului European de Neuropsihofarmacologie, se pot trage concluzii ce pot răsturna scepticismul actual cu privire la efectul muzicii lui Mozart asupra epilepsiei.

S-au analizat 147 de articole publicate, care au fost evaluate în funcție de relevanță și calitate, apoi s-au selectat 12 lucrări cele mai reprezentative pe această temă. Astfel, din studii s-a descoperit că ascultarea operelor lui Mozart a dus la o reducere semnificativă a convulsiilor epileptice și, de asemenea, la o frecvență redusă a descărcărilor epileptiforme interictale – activități anormale ale creierului observate frecvent la pacienții cu epilepsie.

Aceste efecte au apărut după o singură sesiune de ascultare și au fost menținute după o perioadă prelungită de tratament.

Meta-analiza indică faptul că după o perioadă de ascultare a lui Mozart, rezultă o reducere medie a convulsiilor epileptice între 31% și 66%, dar aceasta variază de la persoană la persoană și în funcție de stimulul muzical utilizat.

Studiile originale despre “Efectul Mozart” au folosit două compoziţii Sonata pentru două piane în D major / K. 448″ (o piesă compusă de Mozart în 1781) şi “Sonata pentru pian Nr. 16 în D major / K. 545” (1788). Cea mai de succes a fost prima compoziţie, K. 448.

„Mecanismele Efectului Mozart sunt slab înțelese. Evident, alte melodii pot avea efecte similare, dar poate că sonatele lui Mozart au structuri ritmice distincte, care sunt extrem de potrivite în cazul epilepsiei”, spune studiul.

Cercetătorii spun că rezultatele extrem de consistente ale meta-analizei lor „sugerează cu tărie că neurostimularea pe bază de muzică poate îmbunătăți rezultatul clinic în epilepsie și, prin urmare, merită să nu fie ținută în afara setului de abordări complementare non-farmacologice pentru tratarea epilepsiei”.

Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): sciencedirect.com / lucrarea Safe and sound: Meta-analyzing the Mozart effect on epilepsy”.

P.S. Încă o dată se dovedeşte puterea extraordinară a muzicii (în special a muzicii simfonice) asupra diverselor afecţiuni ale omului. De aceea, vă invit să ascultaţi zilnic muzică simfonică, lucrările lui Mozart fiind “divine”…