În urmă cu 10.000 de ani, Marea Britanie era conectată de continentul european printr-un vast teritoriu numit „Doggerland”! De ce s-a despărţit ulterior de Europa?
Cu 10.000 de ani în urmă, Marea Britanie nu era, de fapt, o insulă. Pământul care a devenit Insulele Britanice era legat de Europa continentală prin intermediul lui „Doggerland”. Doggerland s-a micșorat treptat pe măsură ce creșterea nivelului mării a inundat zona. Apoi, în jurul anului 6150 î.Hr., a avut loc un dezastru: alunecarea de teren din Storegga (o alunecare de teren submarină în largul coastei Norvegiei), a declanșat un tsunami în Marea Nordului, inundând coasta britanică și probabil ucigând mii de oameni aflați în așezările de coastă.
Istoricii au presupus de mult că acest tsunami a fost factorul decisiv care a separat în cele din urmă Marea Britanie de Europa continentală. Dar noile cercetări arheologice publicate în decembrie 2020 în revista „Antiquity” susțin că Doggerland ar fi putut supraviețui ca un arhipelag de insule încă câteva secole. Co-autorul Vincent Gaffney, arheolog la Universitatea din Bradford, și-a petrecut ultimii 15 ani examinând rămășițele subacvatice ale Doggerland, ca parte a proiectului „Europe’s Lost Frontiers”. Folosind cartografierea seismică, simulările pe computer și alte tehnici, Gaffney și colegii săi au cartografiat cu succes mlaștinile, râurile și alte caracteristici geografice ale teritoriului.
În imaginea de mai jos, puteţi observa patru hărți una lângă alta: în urmă cu 10.000 de ani, Doggerland era întins până în Marea Nordului; în urmă cu 9.000 de ani, o bună bucată din teritoriu era acoperit de ape, în urmă cu 8.200 era redus la două insule mici, iar în urmă cu 7.000 de ani, marea s-a ridicat pentru a o acoperi total.
Autorii studiului estimează că, în urmă cu aproximativ 9.000 de ani, creșterea nivelului mării, legată de schimbările climatice, a redus deja Doggerland la o colecție de insule. Deși tsunami-ul de mai târziu a făcut ravagii în acele insule, bucăți din masa de uscat, inclusiv „Insula Dogger” și „Arhipelagul Dogger”, o zonă aproximativ de dimensiunea Țării Galilor, au supraviețuit probabil cataclismului. Cu aproximativ 7.000 de ani în urmă, sugerează studiul, Doggerland ar fi dispărut de tot, fiind complet scufundat de creșterea nivelului mării.
Cu 10.000 de ani în urmă, Marea Britanie nu era, de fapt, o insulă. Pământul care a devenit Insulele Britanice era legat de Europa continentală prin intermediul lui „Doggerland”. Doggerland s-a micșorat treptat pe măsură ce creșterea nivelului mării a inundat zona. Apoi, în jurul anului 6150 î.Hr., a avut loc un dezastru: alunecarea de teren din Storegga (o alunecare de teren submarină în largul coastei Norvegiei), a declanșat un tsunami în Marea Nordului, inundând coasta britanică și probabil ucigând mii de oameni aflați în așezările de coastă.
