Orgoni Crystal

 
Orgoni Crystal

 

Experienţa extraordinară a unui scriitor român pe Litoralul nostru acum aproape jumătate de secol

1777

blankAţi auzit vreodată de Leonard Gavriliu? A fost un cunoscut scriitor şi publicist român, care a trăit mai multe epoci în viaţa sa (perioada interbelică, perioada celui de-al doilea război mondial, perioada stalinistă şi comunistă şi perioada postrevoluţionară).

Citeam zilele trecute volumul din 2009 “Scrisori de la scriitori”, a lui Leonard Gavriliu, când am dat peste un fragment amuzant, dar şi trist în acelaşi timp, fragment ce evocă o întâmplare din anul 1973, deci acum aproape 50 de ani. Iată ce ne povesteşte autorul:

“Dimineaţa, am pornit spre litoral. Un drum relaxant, ronţăim fructe, discutăm fără nicio pasiune cu tovarăşii de compartiment, le prezicem cu cinism vreme rea la mare (…) Aşa ajungem iute la Eforie Nord.

Cum am ajuns, mai mulţi localnici ne poftesc să stăm la ei. Suntem poftiţi de o femeie grasă să ne arate camera pe care ne-a lăudat-o tot drumul. Ne duce la o cămăruţă amenajată în pod, unde trebuia să umbli aplecat ca să nu te loveşti cu capul de tavan; un singur pat şi nimic altceva; nici n-ar fi încăput altceva.

Unde-i şifonierul? o întreb, că se lăuda că are şifonier când ne-a pescuit. Ne arată nişte cuie bătute în perete; erau opt (8) cuie, deci un şifonier foarte încăpător! Cât ceri? 50 (cincizeci) de lei pe zi. Soaţa a sărit în sus. I-a tras o batjocură proprietăresei! De altfel, proprietăreasa merita o ocărâre mult mai mare.

Am plecat de acolo. A continuat căutarea de gazdă, mereu cu nervi şi vorbărie. Vedem intrigaţi că pe litoral s-a iscat o serioasă tagmă de speculanţi care vara agonisesc foarte mult. Acum, în plin sezon, camerele se închiriază cu preţuri între 50-100 de lei pe zi. Şi mai ales străinii sunt bine fraieriţi.

Noi am găsit, în fine, o cămăruţă pe care am dat 37 de lei, după oarecare târguială în care am risipit destule argumente spre a izbândi.

Cele 13 zile pe litoral au trecut repede. Acum suntem frumos bronzaţi. Am avut timp bun. O zi am stat în Deltă. În altă zi am rămas prea mult pe plajă şi ne-a ars soarele. A trecut şi asta. Staţiunile de pe litoral mă agasează. Aglomeraţie mare, lume prea multă, pe plajă te sufoci; singurul remediu pe care îl găseam: ne căutam un loc chiar pe mal, unde se auzeau numai valurile, nu şi gălăgie umană. Închideam ochii şi ascultam valurile. Tot mai artificială apropierea de natură”.

Orgoni Crystal