Lucruri uluitoare despre Marea Neagră: ştiaţi că pe fundul ei se găsesc oxizi de uraniu? De ce e mai bine să aibă o culoare „tulbure” decât una albastră
Marea Neagră ne este binecunoscută nouă, românilor, întrucât ne învecinăm cu ea. Ea este alimentată de râuri importante, în principal Dunărea, Niprul și Nistrul, având o suprafaţă de 436.400 km2, o adâncime maximă de 2.212 metri şi un volum de 547.000 km3. Dar iată în acest articol câteva lucruri uluitoare despre Marea Neagră, de care s-ar putea să nu fi auzit până în prezent:
1) Marea Neagră este una dintre cele mai tinere mări de pe glob. Deși de o vârstă imemorială (relicvă a oceanului primordial ce înconjura ca un brâu planeta, iar mai târziu, în Miocenul superior, parte a complexului de bazine separate de Marea Mediterană, alcătuind Marea Sarmatică), ea datează, în actuala sa formă, doar de aproximativ 9.000 de ani. Atunci, sub acțiunea mișcărilor tectonice ale scoarței, s-a prăbușit pragul geologic ce separa Marea Neagră de Mediterana și a luat naștere strâmtoarea Bosfor.
2) Marea Neagră este de două ori mai puțin sărată decât oceanul planetar. Dintre toate mările lumii, ea recepționează cea mai mare cantitate de ape dulci, continentale, pe unitatea de suprafață: peste 200 de kilometri cubi anual! Un curent puternic dinspre nord poartă aceste ape către Mediterana (Bosforul curge cu Dunărea la Tulcea), iar dinspre Mediterana vine, în schimb, un contracurent de apă sărată. Grație acestei dinamici, apele Mării Negre se păstrează salmastre (slab sărate).
3) Marea Neagră adăpostește în adâncuri cel mai mare depozit de hidrogen sulfurat din lume. Ca urmare a lipsei de circulație verticală, a neprimenirii apelor, de la 180 de metri până la adâncimile maxime de 2.245 de metri se întinde zona hidrogenului sulfurat (9/10 din volumul mării). Zonă în care nu există viață, cu excepția bacteriilor anaerobe. Cercetările au semnalat pe fund prezența oxizilor de uraniu, exploatabili într-un viitor îndepărtat, produs biogen provenit din scheletul unor organisme planctonice acumulate în mâl.
4) Marea Neagră nu are de ce să invidieze „albastrul de Mediterana”. Cu cât o mare este mai săracă în organisme, cu atât ea e mai transparentă, deci mai albastră. Și cu cât e mai verde, mai brună, cu atât e mai bogată în biomasă (plante, viețuitoare). Mediterana e transparentă până spre 50 de metri, Marea Neagră până la 15-17 metri, având o mai mare densitate biologică. Picturalul albastru rămâne doar un avantaj turistic…
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
