La 12 aprilie 1562, o adevărată armată de 6.000 de oameni, intrau în Roman. Printre ei, slujitori de tot felul, curteni, boieri mici şi mari, lefegii. Toţi aceştia aveau o singură misiune: de a-l sluji şi apăra pe domnul Moldovei, Despot Vodă.
Despot Vodă? Un nume cunoscut nu numai în Ţările Române, dar şi în Europa. Înainte de a fi domn se numea Iacob Eraclid Despot şi era de origine, grec. Foarte învăţat, „om al Renaşterii” el era stăpânit de o ambiţie fără margini. Pretindea că se trage din familia Despoţilor de Samos. Inventiv şi dotat cu o imaginaţie bogată şi-a alcătuit şi publicat arborele genealogic. Afirma că este rudă chiar cu doamna Ruxandra, soţia lui Alexandru Lăpuşneanu.
La curtea acestuia fu bine primit. Bogatele cunoştinţe la medicină, tactică militară şi poezie făcură o impresie deosebită. Dar, ,,pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti”. Aşa că Despot organizează un prim complot împotriva binefăcătorului său domnitorul Alexandru Lăpuşneanu. Descoperit, fuge la Curtea Imperială a Habsburgilor. Revine cu ajutorul lor şi la 18 noiembrie 1561 după lupta de la Verbia, devine… domn al Moldovei!
Lui însă îi trebuiau bani. Şi nu puţini. Trebuiau plătiţi lefegiii, cei care l-au ajutat şi în plus, tributul. N-are încotro şi introduce o dare excepţională de un galben pe fiecare gospodărie ţărănească. Mai mult, a luat podoabele şi vasele preţioase de la mănăstiri transformându-le în monezi de aur şi argint! Se cunoaşte şi meşterul care a bătut aceşti bani: Wolfgang Lupu Sasu. Izbucnesc nemulţumiri. Are loc o răscoală ţărănească.
Iată de ce în acea seară de 12 aprilie, Despot se afla la reşedinţa Episcopatului Romanului. Discuţiile, aparent protocolare, se prelungesc până noaptea târziu. Ajunşi în curtea Episcopiei, la lumina torţelor, cei doi se despărţiră. Deodată, aga (şeful poliţiei) observă că mâna unuia dintre „husărei” căuta sabia… „Şi, scrie Martin Belsius, în timpul nopţii un trădător care îl pândea cu multă vigilenţă a fost prins purtând sub mantie sabia scoasă din teacă. (Atentatorul) se numeşte Voinea (şi) este unul din husăreii care sunt în număr de 12 (şi) care cercetează drumurile pe care să umble el (domnul)?
Ce s-a întâmplat? Supus la cazne, Voinea mărturisi o parte din firele complotului boierilor nemulţumiţi. Dar, „de ce ţi-e frică nu scapi”. Un complot condus de hatmanul Tomşa îl va ucide în noiembrie 1563.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
La 12 aprilie 1562, o adevărată armată de 6.000 de oameni, intrau în Roman. Printre ei, slujitori de tot felul, curteni, boieri mici şi mari, lefegii. Toţi aceştia aveau o singură misiune: de a-l sluji şi apăra pe domnul Moldovei, Despot Vodă.
