Descoperă.ro şi aberaţiile sale privind domniile fanariote
Am dat întâmplător pe site-ul descoperă.ro de un articol referitor la domniile fanariote, denumit „Blestemul familiilor fanariote”. Autorul acestui articol, Nicu Pârlog, îşi permite să vorbească în numele unei „suite ilustre de cercetători şi istorici” şi să afirme despre domnitorii fanarioţi că ar fi constituit răul suprem pentru naţia românească! Sincer să fiu, nici măcar în manualele de istorie comuniste nu am întâlnit atâtea falsităţi şi puncte de vedere complet eronate.
Să luăm câteva afirmaţii din acest material aberant din punct de vedere istoric:
Fanariotii au intrupat, la propriu, esenta coruptiei, tradarii si perfidiei politice (…) Deoarece au stapanit indelungat in tara noastra si in Balcani, au reusit sa infesteze comportamental elitele politice nationale ale tarilor pe care le parazitau. Vechea elita conducatoare romaneasca reprezentata de familiile boieresti a fost iremedicabil afectata, valorile sale etico-traditionale de tip autentic romanesc bazate pe Legea Pamantului si Dreptul Cutumiar taranesc fiind, la randul lor, pervertite si influentate de principii straine fiintei nationale romanesti.
Adică, săracii boieri autohtoni români erau virgini, feciorelnici, puri, nepătaţi etc., iar fanarioţii i-au infestat cu trădare, perfidie politică şi corupţie! Şi de la fanarioţi ni se trag nouă toate relele! Câtă ignoranţă în mintea autorului acestui articol. Aş putea da eu un singur exemplu: Radu Mihnea Vodă (1586-1626), stră-stră-strănepotul lui Vlad Ţepeş, deci român de-al nostru get-beget. În 1623 era domnitor al Ţării Româneşti, dar râvni şi la scaunul Moldovei. Aşa că, cu ajutorul banilor, obţinu acest lucru; el ceru să fie mutat la Iaşi, unde deveni în 1623 domnitorul Moldovei, iar în locul său, la Bucureşti, îl puse ca domnitor al Ţării Româneşti pe…fiul său, Alexandru Coconul. Ce exemplu mai bun de perfidie, corupţie şi nepotism am putea găsi? Şi ăsta nu e singurul: au existat nenumărate alte situaţii în care trădarea, perfidia şi corupţia au existat dintotdeauna la marile familiile boiereşti şi domnitoare române autentice.
Dupa esecul Campaniei ruse de la Prut si dezastrul bataliei de la Stanilesti (1711), Inalta Poarta nu mai vrea sa riste domni romani in coasta sa si, prin urmare, accepta mita si peschesurile fanariotilor care se intreceau sa devina domni.
Nu mai vrea să rişte cu domnitori români, dar Racoviţă şi Callimaki erau domnitori ce proveneau din mari familii boiereşti române! Astfel, familia Racoviţă a avut 3 domnitori: Mihai Racoviţă, Ştefan Racoviţă şi Constantin Racoviţă care au domnit împreună 9 ani de zile în Ţara Românească şi 16 ani de zile în Moldova. Familia Callimaki (şi ea de origine românească) a domnit în Moldova 19 ani.
Cât despre peşcheşuri şi mită pentru obţinerea domniei, îl anunţ pe Nicu Pârlog că acest obicei de cumpărare a domniei se practica încă din secolul al XVI-lea. Astfel, Petru Rareş, fiul marelui Ştefan cel Mare, în 1541 l-a rugat (cu daruri, bineînţeles) pe sultanul otoman de la acea dată să-i ofere din nou tronul Moldovei . Care era diferenţa dintre Petru Rareş şi un fanariot, ca de exemplu Mavrocordat, din secolul al XVIII-lea? Că ambii îşi cumpărau domniile de la Poarta Otomană cu bani şi daruri.
Să vedem mai departe:
Domnitorii fanarioti deja disperati dupa putere si mentinerea tronului, procedau la impilarea si marirea numarului impozitelor. Cum clerul si marile familii boieresti erau scutite de biruri, dezastrul si jaful se abateau asupra taranilor si crescatorilor de animale romani.
Câtă ignoranţă! Să luăm de exemplu impozitul cel mai celebru din acea perioadă: văcăritul (taxa pe vacă). Cum vaca era animalul de bază al ţăranului român, acest impozit îi afecta cel mai tare pe săracii ţărani. Dar, când a fost introdus văcăritul şi de către cine? În Ţara Românească, de domnitorul pământean Constantin Brâncoveanu, iar în Moldova, de alt domnitor român, Antioh Cantemir. Cine l-a desfiinţat? În 1741, de către domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat!
Autorul articolului de pe descopera.ro ignoră, însă, cu adevărat realizările domnitorilor fanarioţi. Înainte de a fi un blestem pentru ţară, unii din fanarioţi au fost o adevărată binecuvântare pentru naţiunea română. De exemplu, Nicolae Mavrocordat, domnitor fanariot al Ţării Româneşti timp de 11 ani (1719-1730), a introdus inovaţia de a da seama Divanului de socotelile visteriei (bugetul statului era supus controlului Sfatului boieresc, adică „Parlamentul” din acea perioadă). Astfel, el a introdus un început de regim constituţional, în perioada în care în Europa Occidentală era în floare absolutismul monarhic. Nicolae Mavrocordat nu a fost deloc un domnitor lacom, fiind mai bun decât toţi domnitorii moldoveni la un loc (vezi mai multe în acest articol: https://www.lovendal.ro/wp52/sa-ne-mandrim-c-un-grec-nicolae-mavrocordat-domnitorul-fanariot-care-tinea-cu-taranii-romani/).
Fiul lui Nicolae, Constantin Mavrocordat (1711-1769), a fost şi el domnitor al ţărilor române timp de mai mulţi ani, şi în 1746, sub domnia sa, aboleşte dependenţa ţăranului de boieri, „sclavie” introdusă de domnii noştri pământeni! Astfel, în marea adunare a clerului şi a boierilor din 1746, rumânia (sclavia) a fost condamnată canonic, în virtutea principiului că nu este creştineşte ca un om să-l ţină în robie pe fratele său: „Nu au fost de niciun folos, ci şi de mare pagubă acest vechiu obiceiu al rumâniei care de la moşii şi strămoşii noştri până astăzi au rămas asupra capului nostru, pentru că a fi fraţii noştri cei întru Hristos supt jugul robiei noastre, nu iaste alt păcat mai greu şi mai mare”.
Alexandru Ipsilanti, un alt domnitor fanariot, a continuat reformele şi a introdus pentru prima oară o separare între litigiile civile şi comerciale şi cele penale. S-au înfiinţat departamente diferite pentru aceste procese, iar tortura a fost suprimată. Se stabilea şi salarizarea întregului corp judecătoresc. Să nu uităm şi de Scarlat Callimaki (1772-1821), domnitor fanariot al Moldovei timp de 7 ani, cel care a introdus celebrul cod de legi, „codul Callimaki”.
În aceste condiţii, chiar era nevoie să se facă, de către autorul articolului de pe descoperă.ro, următoarea glumă inspidă: „Ce iese din încrucişarea dintre un om şi o căpuşă? Un fanariot!” ??
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Am dat întâmplător pe site-ul descoperă.ro de un articol referitor la domniile fanariote, denumit „Blestemul familiilor fanariote”. Autorul acestui articol, Nicu Pârlog, îşi permite să vorbească în numele unei „suite ilustre de cercetători şi istorici” şi să afirme despre domnitorii fanarioţi că ar fi constituit răul suprem pentru naţia românească! Sincer să fiu, nici măcar în manualele de istorie comuniste nu am întâlnit atâtea falsităţi şi puncte de vedere complet eronate.
