Un studiu ştiinţific de 10 ani privind reîncarnarea a ajuns la concluzii şocante

În 1983, grupul de cercetări ASSAP (Association for the Scientific Study of Anomalous Phenomena) a început un studiu pe termen lung asupra reîncarnării, pentru a căpăta date analizabile statistic.

Zece ani mai târziu, raportorul grupului, chimistul doctor Hugh Pincott, a declarat că încă era imposibil de indicat care dintre teoriile rivale, cum ar fi criptomnezia, super-ESP (în care subiectul culege informaţia pentru crearea trecutului dintr-un vast depozit de informaţii al Universului) sau încarnarea propriu-zisă, este reală. O altă teorie ar fi moştenirea memoriei, adică informaţiile sunt trecute în acelaşi mod cu genele, pe linie familială. Dar aceasta este contrazisă de decesele oamenilor care nu au copii, retrăite în prezent. Dacă teoria ar fi corectă, atunci evident că amintirile respectivilor nu ar fi putut fi transmise prin gene.

Doctorul Pincott a citat două cazuri remarcabile. Un bărbat a retrăit o viaţă în secolul al XI-lea, ca fermier numit „Cerdic”, în Kent. A descris participarea lui la bătălia de la Hastings, din 1066. Dar nu a ajuns acolo decât după ce a început să mâzgălească nişte hârtii în timpul unor întruniri plictisitoare. În momentele sale de reverie, acest om fără pregătire artistică a creat un tablou foarte reuşit al vieţii din epoca anglo-saxonă, cu amănunte care, spune Pincott, s-au verificat cu precizie.

Într-un alt caz cu totul remarcabil, care s-ar putea constitui în cea mai credibilă dovadă a existenţei încarnării, o femeie şi-a retrăit viaţa din secolul al XVI-lea. De pildă, ea a spus că o cameră din fosta ei casă a fost transformată în capelă de rugăciune. Cercetătorii au reuşit să descopere casa respectivă, din care o parte rămăsese intactă. Proprietarii nu cunoşteau multe amănunte, dar ştiau că o cameră fusese într-adevăr capelă. Folosindu-se amănuntele furnizate de şedinţele de hipnoză, a fost deschis un dulap ascuns în perete. Ocupanţii casei nu aveau nici cea mai mică idee despre existenţa lui. Metoda de deschidere, descrisă de femeia de acum 400 de ani, a fost exact ca în descriere. În dulap au fost găsite lucruri din acea remarcabilă „viaţă trecută” a femeii, lucruri autentificate de muzeografi.