„Certificatul de deces” al lui Iisus Hristos a apărut misterios pe Giulgiul din Torino

Un cercetător al Vaticanului susţine că a descoperit „certificatul de deces” imprimat pe Giulgiul din Torin, o pânză despre care se crede că ar fi aparţinut lui Iisus Hristos, atunci când a fost coborât de pe cruce.

Dr. Barbara Frale, cercetător al arhivelor secrete ale Vaticanului a declarat următoarele: „Cred că am reuşit să citesc certificatul de deces al lui Iisus din Nazareth”. Ea a mai spus că a reuşit să-l reconstruiască, având la dispoziţie fragmente de texte din limba greacă, ebraică şi latină, imprimate pe giulgiu, împreună cu imaginea unui om crucificat.

Giulgiul, care este ţinut în Catedrala din Torino, şi care va fi expus din nou publicului în primăvara anului 2010, este văzut de mulţi cercetători ca fiind un fals medieval. O datare radioactivă cu carbon din anul 1988 arată că giulgiul ar aparţine perioadei Evului Mediu.

Totuşi, Dr. Frale, care va publica noile ei descoperiri într-o carte intitulată „Giulgiul lui Iisus din Nazaret” spune că „inscripţia dovedeşte că data istorică se potriveşte cu relatările din Biblie”. Literele, foarte puţin vizibile ochiului liber, au apărut pentru prima dată, destul de neclare, în anul 1978, în timpul unei examinări a giulgiului.

Unii cercetători au sugerat faptul că scrierea ar putea proveni dintr-o raclă, ataşată pânzei, în timpul Evului Mediu. Dar Dr. Frale afirmă că acest text n-ar fi putut fi scris de un creştin din Evul Mediu, întrucât nu se referă la Iisus ca „Hristos”, ci la „Iisus Nazariteanul”. Dar, această ultimă formulă, ar fi fost văzută ca fiind eretică în timpul Evului Mediu.

La fel ca şi imaginea omului imprimat pe giulgiu, şi literele de pe pânză sunt inversate, şi pot fi citite doar în fotografiile negative. Dr. Frale a declarat cotidianului La Reppublica faptul că practicile de înmormântare evreieşti pe timpul existenţei lui Iisus implica faptul că un corp înmormântat după o condamnare la moarte putea fi returnat familiei după ce a stat un an într-un mormânt comun. Astfel, era necesar ca un „certificat de deces” să fie imprimat pe pânză, pentru ca mortul să poată fi identificat peste un an de zile, şi, de obicei, acesta era imprimat pe bucata de pânză de la nivelul feţei. Acest lucru ar fi fost realizat şi în cazul lui Iisus, deşi acesta n-a fost înmormântat într-o groapă comună, ci în mormântul oferit de Iosif din Arimathea.

Dr. Frale mai afirmă că multe litere lipsesc, ca de exemplu Iisus ce este denumit ca „(I)esou(s) Nnazarennos”. Totuşi, ea a reuşit să reconstruiască tot „certificatul de deces”, şi astfel, pe el se pot citi următoarele: „În anul 16 al domniei împăratului Tiberiu, Iisus Nazariteanul, coborât în această seară, după ce a fost condamnat la moarte de un judecător roman,pentru că a fost găsit vinovat de autoritatea evreiască, este trimis pentru a fi înmormântat, cu obligaţia ca trupul să-i fie înapoiat familiei, doar după un an de zile”. Apoi, urmează o semnătură, dar această semnătură n-a mai supravieţuit timpului.

Dr. Frale mai afirmă că folosirea a trei limbi este în concordanţă cu natura poliglotă a comunităţii evreieşti din coloniile romane, care era vorbitoare şi de limbă greacă.

Cunoscută mai ales pentru studiile sale privind Cavalerii Templieri, care ar fi reuşit să păstreze giulgiul, Dr. Frale mai declară că ea a descifrat „certificatul de deces al unui om denumit Iisus Nazariteanul. Dacă acest om era Hristos, Fiul lui Dumnezeu sau nu, nu era treaba mea să stabilesc acest lucru. Deşi eu sunt catolică, toţi profesorii mei au fost ateişti sau agnostici”.

Biserica Catolică n-a precizat niciodată dacă giulgiul este autentic sau nu. Totuşi, papa Ioan Paul al II-lea a declarat că „Giulgiul este imaginea iubirii lui Dumnezeu şi a păcatelor umane. Urmele lăsate pe pânză de trupul torturat al Celui Crucificat, care arată înfricoşătoarea capacitate umană de a cauza durere şi moarte, reprezintă o icoană a suferinţei inocenţei la orice vârstă”.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.