Bomba nucleară masonică. Misterioasa legătură dintre gradul 33 masonic şi bombele atomice

Bomba atomică: opera specialiştilor şi comuniştilor

În jurul anilor 50 şi 60 ai secolului trecut, cei de stânga s-au opus construirii arsenalului nuclear al Americii, bombele nucleare fiind considerate a  fi creaţia extremei drepte, cei de stânga (socialiştii şi comuniştii) salvând umanitatea de ameninţarea unui război nuclear. Dar, de fapt, am fost martorii naşterii unei prejudecăţi, întrucât preşedintele american care a început proiectul bombei atomice, Franklin D.Roosevelt (preşedintele SUA între 1933 şi 1945), a fost liberal-democrat, fiind cel care a transformat America într-o naţiune socialistă. Succesorul său, Harry Truman, a fost preşedintele care a ordonat lansarea bombei nucleare peste oraşele Hiroshima şi Nagasaki în august 1945. Truman, ca şi Roosevelt, avea şi el o viziune de stânga, socialistă. Pe de altă parte, şeful proiectului ştiinţific al bombei atomice americane, Robert Oppenheimer, deşi n-a fost niciodată membru al Partidului Comunist, totuşi a fost un mare simpatizant al comuniştilor. Trecând în Marea Britanie, guvernul conservator britanic (de dreapta) n-a participat decât limitat la propriul program atomic, pe când armele nucleare au fost dezvoltate în Marea Britanie de către guvernul laburist (socialist). Iar în URSS, nu mai trebuie să aducem aminte că cel care a dezvoltat armele nucleare sovietice a fost liderul comunist Stalin.

Ce rol au avut francmasonii în bomba nucleară?

Dar, bomba nucleară nu a fost doar un proiect de stânga, ci şi opera societăţii secrete a francmasoneriei. Preşedintele Roosevelt era francmason de gradul 32, iar Truman era şi el francmason, dar cu un grad mai mare, gradul 33. Ce reprezintă cifra 33? De ce tocmai 33? Gradul 33 este important în francmasonerie, probabil pentru că marea majoritatea a oamenilor au 33 de vertebre, iar misticii credeau că energia kundalini răsare din coloana vertebrală din chakra de bază, aducând iluminarea. Interesant e că Roosevelt (ca şi Hitler) a ajuns ca preşedinte în anul 1933, iar primul test al bombei nucleare a avut loc la mai puţin de 1 grad faţă de paralela de 33 grade.

Proiectul Manhattan

Proiectul Manhattan, cel de fabricare a bombei atomice, a început informal în anul 1939, atunci când Einstein şi alţi doi fizicieni (Leo Szilard şi Eugene Wigner) au trimis o scrisoare lui Roosevelt, în care îi cerea acestuia ca americanii să urgenteze fabricarea bombei nucleare, înainte ca acest lucru s-o realizeze naziştii germani. În 1941, Roosevelt a aprobat dezvoltarea proiectului, care-l avea ca şef pe inginerul de armată, Leslie Groves. Centrul principal de cercetare se afla în Los Alamos, New Mexico, aici fiind testate şi ansamblate multe componente ale bombei atomice. Uraniul a fost îmbogăţit la Oak Ridge, Tennessee, iar reactoarele pentru producerea plutoniului au fost construite în Hanford, Washington.

Bomba cu uraniu şi bomba cu plutoniu

Primele bombe construite au fost bombele de fisiune. Einstein a teoretizat că masa şi energia sunt echivalente, iar fizicienii au dovedit experimental că atomii de uraniu ar putea fi divizaţi cu neutroni. Asemenea atomi masivi eliberează o parte din „energia-liant”, care ţine neutronii şi protonii încărcaţi pozitiv în nucleu. La fel ca multe elemente, uraniul apare în mai multe forme denumite „izotopi”, care au acelaşi număr de protoni pozitivi în nucleu, echilibrat printr-un număr egal de electroni încărcaţi negativ în „cochilii” ce înconjoară nucleul. Dar izotopii au un număr variabil de neutroni neîncărcaţi, astfel încât caracteristicile lor nucleare variază. Uraniul natural este un amestec de mai mulţi izotopi; de departe cel mai comun este U-238, care va face fisiunea dacă este lovit de un neutron de energie adecvată, dar nu va elibera mai mulţi neutroni atunci când se împarte. O mică parte din uraniul natural este izotopul uşor U-235, care, atunci când este împărţit, eliberează cu doi neutroni mai mult, fiecare din ei putând produce fisiunea a încă doi atomi, provocând o reacţie în lanţ, care este necesară pentru o bombă. Astfel, uraniul pentru bombă trebuie să fie „îmbogăţit” până când acesta este peste 80% cu U-235.

O bombă poate fi, de asemenea, construită cu plutoniu, Pu-239, care nu apare în natură, datorită timpului său scurt de înjumătăţire. Când U-238 este lovit de un neutron cu energie corespunzătoare, el absoarbe neutronul şi se schimbă în Pu-239. Evident, aceasta înseamnă o energie diferită faţă de cea necesară pentru fisiune. Ca şi U-235, plutoniu eliberează doi neutroni, permiţând o reacţie în lanţ. Cum se cunoşteau atât de puţine despre cum să procedeze, liderii proiectului Manhattan au decis să construiască atât o bombă cu uraniu, cât şi o bombă cu plutoniu.

Testul nuclear de la Trinity Site

După 4 ani de muncă asiduă, bomba nucleară cu plutoniu a fost în sfârşit ansamblată şi testată pe 16 iulie 1945 la sud de Los Alamos, la locul intitulat Trinity Site, aflat în deşertul Jornada del Muerto din New Mexico. Pentru testare, bomba a fost aşezată pe vârful unui turn de oţel înalt de circa 30 de metri şi a fost detonată cu succes. 260 de oameni au fost martorii acestei explozii şi nimeni dintre ei nu s-au apropiat la mai mult de 9 km de locul exploziei. Toate detaliile privind acest prim test nuclear nu au fost eliberate decât în anul 1976.

Paralela 33…paralela locurilor oculte

Coincidenţă sau nu, Trinity Site se află situat la paralela 33 (exact ca gradul 33 francmasonic). Tot foarte aproape de paralela 33, la est de Trinity Site, se află oraşul Dallas, acolo unde Kennedy a fost asasinat, dar şi oraşul Charleston, cartierul general al Lojii Masonice de Rit Scoţian din America, până la războiul civil. Tot la aceeaşi latitudine, se află şi Munţii Hermon din Liban, locul unde, conform legendei, misteroşii Nephilim din Biblie ar fi venit pe Pământ. Mai departe, paralela 33 trece din Iraq şi prin Afghanistan, două locuri unde au avut loc războaie. La vest de Trinity Site, tot pe paralela 33, se află oraşul Phoenix (Arizona), numit după nemuritoarea pasăre mitică, Phoenix. Şi culmea, tot la paralela 33 se află şi oraşul Roswell (New Mexico), celebru pentru incidentul din 1947, unde s-ar fi prăbuşit un OZN.

Dar, coincidenţele nu se opresc aici. Bomba cu uraniu, Little Boy, a fost lansată asupra oraşului Hiroshima pe 6 august 1945. Bomba cu plutoniu, Fat Man, a fost lansată asupra oraşului Nagasaki pe 9 august 1945. Nagasaki era foarte aproape de paralela 33 (32°47′), iar Hiroshima la ceva mai mult de 1 grad de paralela 33 (34°23′). Bombele atomice au fost lansate la ordinul preşedintelui francmasonic de gradul 33, Harry Truman.

Desigur, după 1945, au fost testate o mulţime de bombe nucleare la alte paralele mult mai îndepărtate decât cea de 33…deci nu-i nevoie ca o bombă atomică să fie lansată la paralela 33 pentru a funcţiona. Ideea este alta: poate că preşedintele Truman şi alţi francmasoni au crezut că alegerea unei locaţii cât mai apropiate de paralela 33 pentru testarea şi lansarea bombelor atomice, le-ar aduce noroc. Scepticii vor spune că totul nu-i decât o coincidenţă…eu le-aş spune că nu există asemenea coincidenţe.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.