Următoarea criză mondială nu va fi tot una sanitară, ci una cu privire la alimente. În multe ţări ale lumii, o parte din populaţie pur şi simplu va muri de foame! Şi asta n-o spune altcineva decât o instituţie globală consacrată, Banca Mondială. Într-un raport publicat pe 4 iunie 2021 (worldbank.org), putem citi următoarele:
– Un număr din ce în ce mai mare de țări se confruntă cu niveluri în creștere de insecuritate alimentară. Chiar înainte ca pandemia de Covid să reducă veniturile și să perturbe lanțurile de aprovizionare, foametea era în creștere din cauza diferiților factori (conflicte, condiții socio-economice, pericole naturale, schimbări climatice). Impactul pandemiei de Covid-19 a dus la o creștere pe scară largă a insecurității alimentare globale, afectând gospodăriile vulnerabile din aproape fiecare țară, această tendinţă continuând şi în 2021 și 2022.
– Prețurile la alimente la nivel mondial au crescut cu 40% din ianuarie 2020. Prețurile la porumb sunt cu 66% mai mari, prețurile la grâu sunt cu 23% mai mari, iar la cereale sunt cu 45% mai mari decât în ianuarie 2020.
– Riscurile principale pentru securitatea alimentară sunt prețurile cu amănuntul mai ridicate, combinate cu veniturile reduse, ceea ce înseamnă că tot mai multe gospodării trebuie să reducă cantitatea și calitatea consumului de alimente.
– Creșterea prețurilor la alimente are un impact mai mare asupra persoanelor din țările cu venituri mici și medii, deoarece acestea își cheltuiesc o parte mai mare din veniturile lor pe alimente, decât persoanele cu venituri mai substanţiale.
– Sondajele efectuate de Banca Mondială în 48 de țări arată că un număr semnificativ de oameni care rămân fără alimente sau își reduc consumul. Consumul redus de calorii și alimentația insuficientă amenință sănătatea publică și ar putea avea un impact durabil asupra dezvoltării cognitive a copiilor mici.
– Unii producători de alimente se confruntă, de asemenea, cu pierderi de alimente perisabile și hrănitoare, deoarece modelele de consum se îndreaptă către alimente de bază mai ieftine.
– Deși insecuritatea alimentară actuală nu este în mare parte cauzată de lipsa de alimente, întreruperile în aprovizionare și inflația care afectează industriile agricole conexe, cum ar fi îngrășămintele chimice și semințele, sau lipsa prelungită a forței de muncă, ar putea diminua recolta din sezonul viitor. Dacă fermierii se confruntă cu probleme, aceștia ar putea, de asemenea, să acorde prioritate consumului de semințe ca hrană pentru ziua de astăzi, în loc de a planta semințe pentru ziua de mâine, ceea ce crește amenințarea cu privire la lipsa de alimente în viitor.
– Foametea era deja în creștere înainte de Covid-19; se estimează că numărul persoanelor subnutrite crescuse de la 624 milioane de persoane în 2014 la 688 milioane în 2019. Motivele care stau la baza acestei tendințe includ evenimente climatice extreme, conflicte și alţi factori (invaziile de lăcuste, bolile zoonotice, etc.)
– Se estimează că pandemia de Covid-19 a crescut dramatic numărul persoanelor care se confruntă cu insecuritate alimentară acută în 2020-2021. În aprilie 2021, Programul Alimentar Mondial estimează că 296 de milioane de persoane din cele 35 de țări în care funcționează sunt lipsite de hrană suficientă – cu 111 milioane de persoane mai multe decât în aprilie 2020.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
