În Arhivele Vaticanului există manuscrise fabuloase privitoare la istoria dacilor, străromânilor și românilor. Forța lor, pentru istoria și destinul României, este de neimaginat. Manuscrisele cu cuvinte în limba dacă (pe care intelligentsia și intelligence le-au căutat cu ardoare), manuscrisele cu primele cuvinte în limba română („torna, torna, frater“), manuscrisele sfinților părinți ortodocși străromâni (unele provenind din celebra bibliotecă a faimoasei regine Cristina a Suediei) sunt doar câteva dintre diamantele care pecetluiesc imaginea historială a unui nobil popor european.
Filozoful Constantin Barbu spune că, după ce a cercetat toate arhivele mari ale lumii, papirus cu papirus, hartă cu hartă, manuscris cu manuscris, a ajuns la că românii au mărturii scrise de către străini acoperitoare pentru toate secolele lor de existență, inclusiv pentru “perioada neagră” a istoriei noastre, din secolul al IV-lea până în secolul al XIV-lea, când aproape că nu există documente istorice. Constantin Barbu spune că sunt mii de astfel de documente, iar paginile lor trec de cifra de 500.000.
De exemplu, manuscrisul „De materia medica“ a fost, o vreme, o obsesie a minții lui Eminescu. Dar știrea despre cuvintele dacice au dat-o filologii germani. Celebrele cuvinte „torna, torna, frater“ au fost bucuria lui Haşdeu, a lui Iorga și Coșeriu, dar tot filologi străini au descoperit cei dintâi textul.
Sursa: cotidianul.ro