O mare enigmă: se trage poetul Mihai Eminescu din Ioan Tăutul, marele logofăt al lui Ştefan cel Mare?
Eminescu, în unele din poeziile sale cu caracter politic (ca de exemplu seria de „Scrisori”), ne vorbeşte din poziţia sa socială – un biet poet venit de la ţară, ce se revoltă împotriva claselor sociale asupritoare. Însă, familia lui Eminescu chiar atât de umilă (sărmană)? S-ar părea că nu. Pentru că, în conformitate cu un articol de pe site-ul dragusanul.ro, aflăm că, prin mama sa (Raluca Iuraşcu), poetul Mihai Eminescu s-ar înrudi cu mari familii boereşti (Ureche, Cuza, Russo) şi s-ar trage din însuşi… Ioan Tăutul, marele logofăt de pe timpul lui Ştefan cel Mare!
Astfel, un Stratul Iuraşcu, pe care documentele îl confirmă şi drept „Iuraşcu, vătav prin 1650” şi care, în 12 noiembrie 1690, încă mai trăia, este tatăl Tofanei Iuraşcu, mama lui Ion Iuraşcu şi surorii lui Tofana, nemăritată, deci „săracă de bărbat”, şi care, în 16 februarie 1721, îl înştiinţa pe vărul ei Cuza Spătar că „a luat nişte acte de moşie”, doar ca să „n-aibă dumnealui nici un cabalâc pentru aceste zapise căte li-am luat noi la mâna noastră”.
Ion Iuraşcu, menţionat de documentele moldoveneşti în 5 februarie 1752 şi în 6 mai 1761, când, bătrân şi bolnav, trăia la Vaslui, se afla, pe la 1770, împreună cu feciorul său, Toader, pe moşia Brătenii, a stolnicului Sandul Ilie, din ţinutul Başeului, în părţile Botoşanilor, în vreme ce un alt fiu al său, Grigoraş sin Iuraşcu, încerca demersuri pe lângă voievodul Ioan Teodor Vodă şi pe lângă ruda lui, „Ioniţă Cuza biv Vel Stol., giudecătoriu”, pentru recuperarea părţilor de moşii vasluiene ale străbunilor săi răzeşi.
Străbunicul matern al lui Mihai Eminescu este unul dintre cei doi fii ai lui Ion Iuraşcu, Toader, care locuia prin părţile Dorohoiului, ca administrator de moşii, sau Grigoraş, care rămăsese în Vaslui. Ţinând cont de faptul că, pe atunci, se năştea Vasile Iuraşcu, la Hotin (nu există dovezi, ci doar spusele Ralucăi Iuraşcu), bunicul Ralucăi este mai probabil Toader Iuraşcu, care îşi găsise slujbă în apropierea Hotinului, şi al cărui fiu avea să fie tot administrator de moşii, în acelaşi ţinut al Botoşanilor.
Ioan Tăutul se trăgea dintr-o familie din cele mai vechi ale Moldovei. El a fost un om de un caracter original şi de o mare capacitate. Politic îndemânatic; cunoscând prea bine limbile grecească, latinească şi poloneză, el dobândi favorul lui Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei, care îi dete Logofeţia mare, ministerul cel mai însemnat al ţării şi îl întrebuinţa în mai multe ambasade.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Eminescu, în unele din poeziile sale cu caracter politic (ca de exemplu seria de „Scrisori”), ne vorbeşte din poziţia sa socială – un biet poet venit de la ţară, ce se revoltă împotriva claselor sociale asupritoare. Însă, familia lui Eminescu chiar atât de umilă (sărmană)? S-ar părea că nu. Pentru că, în conformitate cu un articol de pe site-ul dragusanul.ro, aflăm că, prin mama sa (Raluca Iuraşcu), poetul Mihai Eminescu s-ar înrudi cu mari familii boereşti (Ureche, Cuza, Russo) şi s-ar trage din însuşi… Ioan Tăutul, marele logofăt de pe timpul lui Ştefan cel Mare!
