Printre arborii de mare longevitate care semnifică, deopotrivă, soliditate și durată, se numără și stejarul, copac îndrăgit și ocrotit de om pentru marea lui frumusețe, dar și pentru extraordinara-i rezistență. Fundalul luptei lui Mircea cu Baiazid, de la Rovine, descrisă …
Ceahlăul este muntele cu cele mai multe legende şi poveşti care însoţesc aproape fiecare formaţiune din rezervaţia naturală. Legendele şi poveştile de pe muntele Ceahlău au fost înregistrate de scriitorul şi folcloristul Alecu Russo, la mijlocul secolului al XIX-lea. Una …
Unul din bodegile favorite ale lui Ion Creangă din „dulcele târg al Ieşilor” era, fără îndoială, „Bolta Rece” (local care există şi astăzi, fiind fondat în secolul al XVIII-lea). Acolo, marele nostru povestitor se înfrupta cu bucate şi bea vinuri …
Într-o epistolă foarte interesantă, datată 21 octombrie 1883, Livia Maiorescu (fiica lui Titu Maiorescu – lider al Junimii) îi scrie mătuşii sale, Emilia Humpel, despre plecarea lui Mihai Eminescu la Viena. Iată ce ne spunea femeia: Bucureşti, 21 Octombrie 1883 …
Vorbeam în acest articol – De ce la înmormântarea sa, Eminescu avea capul învelit într-un bandaj negru? De ce marelui poet i s-a scos creierul după moarte? Totul găsim scris într-o revistă din 1899… – despre câteva amintiri legate de …
În revista „Familia” nr.26 / 27 iunie 1899, am întâlnit un articol interesant dedicat comemorării a 10 ani de la moartea poetului naţional Mihai Eminescu, articol scris de un anume S. Secula. În articol, ni se dau câteva amănunte despre …
La prima vedere, pare şocant studiul despre Mihai Eminescu şi relaţia sa cu literatura şi cultura germană, studiu publicat în „Revista Fundaţiilor Regale” în 1934. Citez din el (precizez clar că ideile nu-mi aparţin, ci doar le-am expus prin următorul …
Genial povestitor popular a mai fost Ion Creangă! Sub înfăţişarea lui de „om scurt, gros şi gras, cu figura şi părul castaniu blond, cu gâtul scurt apoplectic şi cu figura congestionată, purtând cu stângăcie hainele”, cum ni-l descrie Gheorghe Pann …
În numărul din 25 decembrie 1943 al ziarului „Curentul”, s-a publicat în facsimile următoarea scrisoare a lui Eminescu către Creangă: „București, 25 decembrie 1878. Dragă Creangă, nu știu dacă ai cauze deosebite de nemulțămire împotriva fiu-tău, dar oricare ar fi …
La Academia Română există o scrisoare mai puţin cunoscută a lui Eminescu, probabil din anul 1870, către un destinatar misterios, necunoscut. Iată scrisoarea marelui poet: „Iubitul meu, aş fi dorit ca să nu fi trebuit să-ţi scriu această epistolă, nici …