Cum un mare matematician englez, prieten cu Newton, şi-a dat seama că o cometă, ce trece pe lângă Terra o dată la 575 de ani, a provocat „potopul lui Noe” din Biblie
În toamna anului 1680, lumea a început să se înspăimânte. Pe cer apăru o cometă foarte strălucitoare, care putea fi observată şi în miezul zilei. Sir Isaac Newton (celebrul fizician englez) a observat şi el cometa, iar calculele sale privind traiectoria cometei au confirmat teoria sa universală a gravitației. Astronomul Edmund Halley a studiat şi el această cometă; ecuațiile lui Newton l-au ajutat să determine orbitele altor 24 de comete și să anticipeze atunci când acestea vor apărea din nou pe cerul nopții.
Cometa 1680 l-a inspirat, de asemenea, şi pe unul dintre cei mai apropiați colegi şi prieteni ai lui Newton: matematicianul William Whiston, ale cărui calcule complicate i-au adus faima în Europa. Cometa, credea el, a trecut foarte aproape de Pământ cu mii de ani în urmă, atât de aproape încât cometa ar fi adus o mulţime de apă pe Terra, din coada ei, și a exercitat suficientă forță gravitațională pentru a trage în sus oceanele de sub crusta planetei noastre. Pe scurt, Whiston a concluzionat că aceeaşi cometă din 1680 a fost cea care a declanşat cel mai mare potop din istoria omenirii: potopul biblic al lui Noe.
Calculele efectuate de către Edmund Halley au sugerat faptul că acea cometă din 1680 revine aproape de Pământ o dată la fiecare 575 de ani. Efectuând calculele, Whiston a remarcat faptul că o astfel de întâlnire cosmică a mai avut loc în anul 2342 î.Hr., care, la momentul respectiv, a fost considerat a fi data marelui Potop biblic.
Whiston şi-a publicat aceste concluzii într-o carte din 1708 intitulată „A New Theory of the Earth”, adică „O nouă teorie privind Pământul”. Cartea a devenit best-seller în secolul al XVIII-lea, fiind publicate 5 ediţii până în 1737. Cartea o puteţi consulta gratuit pe Google Books.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
În toamna anului 1680, lumea a început să se înspăimânte. Pe cer apăru o cometă foarte strălucitoare, care putea fi observată şi în miezul zilei. Sir Isaac Newton (celebrul fizician englez) a observat şi el cometa, iar calculele sale privind traiectoria cometei au confirmat teoria sa universală a gravitației. Astronomul Edmund Halley a studiat şi el această cometă; ecuațiile lui Newton l-au ajutat să determine orbitele altor 24 de comete și să anticipeze atunci când acestea vor apărea din nou pe cerul nopții.
