Tocmai am terminat de vizionat filmul „Waking Life”, despre un om care moare și trăiește viața de apoi ca pe un vis continuu din care nu poate scăpa. În film, el întâlnește diferite entități care îi oferă informații în stilul unui monolog filosofic. Monologul final sună cam așa:
„Acum, Philip K. Dick are dreptate în privința timpului… există un singur moment, și este chiar acum, și este eternitatea. Și este un moment în care Dumnezeu pune o întrebare, iar acea întrebare este practic: «Vrei să fii una cu eternitatea? Vrei să fii în rai?» Și cu toții spunem: «Nu, mulțumesc. Nu încă.» Și astfel, timpul este de fapt doar acest constant «Nu» la invitația lui Dumnezeu… există o singură poveste, și aceea este povestea trecerii de la «nu» la «da». Toată viața este ca: «Nu, mulțumesc. Nu, mulțumesc. Nu, mulțumesc.» Apoi, în cele din urmă, este: «Da, cedez. Da, accept. Da, îmbrățișez.» Adică, aceasta este călătoria. Adică, toată lumea ajunge la «da» în cele din urmă, nu-i așa?”
Ce-ar fi dacă această viață ar fi doar procesul de acceptare a sfârșitului său/rezolvare a problemelor neterminate? Și când ești gata să pleci, atunci poți pleca.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
