Cred că toată lumea a auzit şi ştie de practicile de vrăjitorie care au existat şi care există încă în lumea contemporană. Dar oare cine sunt cei mai faimoşi practicanţi a acestei „magii”? Să trecem în revistă în continuare câţiva vrăjitori şi vrăjitoare celebre.
1) Alester Crowley – cel care şi-a câştigat denumirea de „cel mai rău om de pe planetă”, s-a născut în anul 1875, ca Edward Alexander Crowley. Tatăl său, un berar bogat, era membru al unei societăţi secrete şi misterioase, pe nume Plymouth Brother. Deşi multe din filozofiile sale erau dubioase în termeni de integritate morală, el credea că o cale de a obţine „lumina” era aceea de a trece prin obscuritatea personalităţii umane. Gândirea sa s-a bazat mult pe modelul egiptean al magiei. El şi-a început explorarea magiei atunci când avea vârsta de 30 de ani, şi, deşi era temut, totuşi, în acelaşi timp, el era şi admirat de multe personalităţi literare şi artistice, Somerset Mougham bazându-şi romanul său „Magicianul” tocmai pe analiza vieţii lui Crowley. În afară de magician (vrăjitor), el mai era şi poet, scriitor, mare şahist, dar şi consumator de droguri. El a fost totodată membru influent în organizaţiile oculte Golden Dawn, Astrum Argento şi Ordo Templi Orientis.
Crowley este renumit astăzi pentru scrierile sale oculte, în special pentru The Book of the Law (Cartea Legii), textul pe care se bazează întreaga filosofie Thelema, ce pune liberul arbitru in prim-planul existenţei umane. El a mers mai departe, susţinând nu mai mult şi mai puţin decât faptul că el este celebra Bestie din „Apocalipsa după Ioan”.
Crowley devine controversat în momentul în care înfiinţează abaţia Thelema, în 1920, în Sicilia, abaţie care a fost o precursoare a comunităţilor hippie din America anilor ’60, stârnind un scandal în ultraconservatoarea Anglie victoriană din cauza experimentării nelimitate în domeniul drogurilor. Campania media susţinută de câteva tabloide londoneze, pentru care scriitorul devenise „englezul pe care am dori să-l vedem spânzurat” şi „cel mai netrebnic om de pe pământ”, dar şi dorinţa lui Mussolini de a desfiinţa toate organizaţiile închise, de la Mafia siciliana până la cele oculte, pentru a-şi consolida dictatura au fost doar două dintre motivele pentru care Crowley a devenit persona non grata pentru autorităţile de la Roma, în 1923 fiind nevoit să părăsească definitiv Italia.
2) Madame Blavatsky – sste fondatoarea, în 1875, a Societăţii Teosofice. De origine rusă, cosmopolită, călătoreşte din America de Sud până în Japonia şi Indonezia, în Egipt, Grecia şi India, traducând din 16 limbi, inclusiv ebraică, sanscrită, latină şi greacă. Intenţia ei a fost de a reînvia vechile Şcoli de Mistere, a acelor centre din vremea lui Pitagora, Platon sau Plotin în care se învăţa că în om şi în natură există legi de o profunzime şi simplitate inimaginabile, care se pot cunoaşte şi care, prin studiul lor, duc la descoperirea identităţii reale, la intuirea adevărului. Născută Hahn, în noaptea dintre 11 şi 12 august 1831, la Ekaterinoslav, era descendentă a unor cruciaţi, tatăl său coborând din ramura Conţilor de Hahn Mecklenburg, iar mama fiind fiica Consilierului Regal Andrey Fadeieff şi a Prinţesei Helena Dolgorouky, aceasta la rândul ei descendentă a primului conducător al Rusiei, Ducele Rurik.
Operele ei fundamentale sunt „Doctrina Secretă” (carte monumentală conţinând o istorie universală a simbolurilor, filosofiilor şi credinţelor, a ezoterismului şi a Marilor Adepţi şi Iniţiaţi), „Isis dezvăluită” (studiu consacrat depăşirii graniţelor aparente dintre ştiinţă şi religie), „Cheia teosofiei” (prezentare a ideilor teosofice fundamentale), „Glosarul teosofic” şi „Glasul liniştii” (traducere a unui vechi text iniţiatic tibetan). Madame Blavatsky a continuat să ţină legătura cu forţele nevăzute ale naturii, folosind în practica sa masa ouija şi mingea de cristal.
3) Kassandra – era preoteasa lui Apollo, fiind cea care a prezis căderea Troiei. Ea putea adesea intra în stări vizionare, iar cuvintele profetice se puteau citi de pe buzele sale, la fel ca şi Oracolul din Delphi. Apollo, care o îndrăgise, i-a făgăduit să-i împlinească orice dorinţă dacă va consimţi să se unească cu el. Cassandra i-a cerut să o înzestreze cu darul profeţiei dar, îndată ce zeul i-a împlinit vrerea, ea i-a refuzat dragostea. Mânios, Apollo i-a lăsat atunci darul făcut, luându-i însă înapoi puterea de a-şi convinge semenii. Într-adevăr, toate profeţiile ei în legătură cu destinele Troiei, cu răpirea Helenei sau cu Calul Troian n-au fost luate în seamă de către troieni, deşi până la urmă s-au adeverit. În noaptea incendierii cetăţii, Cassandra s-a refugiat în templul Athenei. A fost smulsă însă chiar de la picioarele statuii zeiţei de către Aiax, fiul lui Oileus, ca s-o necinstească. Mai târziu, revenind ca pradă de război lui Agamemnon, Cassandra i-a dăruit doi fii: pe Teledamus şi pe Pelops. Prezicându-i lui Agamemnon nenorocirile care-l aşteptau când avea să se întoarcă acasă, Cassandra îşi vede, încă o dată, prorocirile nesocotite. Agamemnon ţine cu orice preţ să se înapoieze la Mycenae şi o ia şi pe Cassandra cu el. Acolo însă sunt ucişi amândoi de mâna Clytaemnestrei.
4) Morgan Le Fey – cunoscută şi sub numele de „Fata Morgană”, a fost, conform legendei, o vrăjitoare care trăia într-un castel sub apă, fiind şi sora regelui Arthur. Şi, deşi Arthur era fratele său, se spune că Morgan a uneltit cel mai mult la doborârea sa ca rege. Ea era considerată ca fiind un nemaipomenit magician, dar acţiona în două planuri: atât în vrăjitoria albă, cât şi în cea neagră.
5) Eliphas Levi – fiul unui cizmar din Paris, pe numele său adevărat Alphonse Louis Constant, a fost unul dintre cei mai celebri ocultişti francezi.: În anul 1854, Levi vizitează Anglia, unde îl întâlneşte pe Edward Bulwer-Lytton, care era implicat în Mişcarea Rozacruciană, fiind preşedintele unui Ordin Rozacrucianist. Împreună cu Bulwer-Lytton, Levi concepe o serie de scrieri care tratează magia. Astfel, în anul 1855, publică o lucrare intitulată „Magia Transcedentală – Doctrină şi Ritual”. Aceasta este opera sa faimoasă care a reprezentat deschiderea către Ocultism şi a favorizat atmosfera acesteia.
În anul 1861, a publicat o lucrare care o continua pe cea anterioară: „Cheia Marilor Mistere”, iar în 1862 „Fabule şi Simboluri”.
Levi identifică trei principii fundamentale ale magiei: 1) Universul materiei este numai o mică părticică din realitatea totală, care include multe alte planuri şi moduri de conştientizare. Cunoaşterea totală şi puterea totală în univers este posibilă doar prin cunoaşterea şi acestor aspecte ale realităţii. Unul dintre cele mai importante niveluri sau aspecte ale realităţii este „lumina astrală”, un lichid cosmic care umple toate formele fizice; 2) Voinţa umană este puterea reală, capabilă de a realiza absolut orice, de la ceva pământesc până la ceva miraculos. 3) Fiinţele umane sunt microcosmosul, un univers macrocosmic în miniatură, iar cele două sunt într-o legătură fundamentală.
6) Zsuzsanna B. Budapest – este fondatoarea mişcării feminine a vrăjitoarelor. Născută în Ungaria în anul 1940, mama ei fiind un celebru medium, ea a devenit controversată întrucât în cărţile sale a promovat vrăjitoria, alături de lesbianism. În ceremoniile sale, ea folosea sânge menstrual, urină, fecale şi sânge, toate acestea luate din măcelării. Într-una din cărţile sale, „Bunica timpului”, Z. susţinea că poate chema o zeiţă pentru a prinde criminalii şi violatorii în serie.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Cred că toată lumea a auzit şi ştie de practicile de vrăjitorie care au existat şi care există încă în lumea contemporană. Dar oare cine sunt cei mai faimoşi practicanţi a acestei „magii”? Să trecem în revistă în continuare câţiva vrăjitori şi vrăjitoare celebre.
Crowley este renumit astăzi pentru scrierile sale oculte, în special pentru The Book of the Law (Cartea Legii), textul pe care se bazează întreaga filosofie Thelema, ce pune liberul arbitru in prim-planul existenţei umane. El a mers mai departe, susţinând nu mai mult şi mai puţin decât faptul că el este celebra Bestie din „Apocalipsa după Ioan”.
2) Madame Blavatsky – sste fondatoarea, în 1875, a Societăţii Teosofice. De origine rusă, cosmopolită, călătoreşte din America de Sud până în Japonia şi Indonezia, în Egipt, Grecia şi India, traducând din 16 limbi, inclusiv ebraică, sanscrită, latină şi greacă. Intenţia ei a fost de a reînvia vechile Şcoli de Mistere, a acelor centre din vremea lui Pitagora, Platon sau Plotin în care se învăţa că în om şi în natură există legi de o profunzime şi simplitate inimaginabile, care se pot cunoaşte şi care, prin studiul lor, duc la descoperirea identităţii reale, la intuirea adevărului. Născută Hahn, în noaptea dintre 11 şi 12 august 1831, la Ekaterinoslav, era descendentă a unor cruciaţi, tatăl său coborând din ramura Conţilor de Hahn Mecklenburg, iar mama fiind fiica Consilierului Regal Andrey Fadeieff şi a Prinţesei Helena Dolgorouky, aceasta la rândul ei descendentă a primului conducător al Rusiei, Ducele Rurik.
4) Morgan Le Fey – cunoscută şi sub numele de „Fata Morgană”, a fost, conform legendei, o vrăjitoare care trăia într-un castel sub apă, fiind şi sora regelui Arthur. Şi, deşi Arthur era fratele său, se spune că Morgan a uneltit cel mai mult la doborârea sa ca rege. Ea era considerată ca fiind un nemaipomenit magician, dar acţiona în două planuri: atât în vrăjitoria albă, cât şi în cea neagră.
În anul 1861, a publicat o lucrare care o continua pe cea anterioară: „Cheia Marilor Mistere”, iar în 1862 „Fabule şi Simboluri”.
6) Zsuzsanna B. Budapest – este fondatoarea mişcării feminine a vrăjitoarelor. Născută în Ungaria în anul 1940, mama ei fiind un celebru medium, ea a devenit controversată întrucât în cărţile sale a promovat vrăjitoria, alături de lesbianism. În ceremoniile sale, ea folosea sânge menstrual, urină, fecale şi sânge, toate acestea luate din măcelării. Într-una din cărţile sale, „Bunica timpului”, Z. susţinea că poate chema o zeiţă pentru a prinde criminalii şi violatorii în serie.
