O descoperire arheologică senzațională din nordul Arabiei Saudite redefinește înțelegerea noastră asupra celor mai timpurii etape ale existenţei umane. O echipă de arheologi a descoperit, de fapt, urme umane de o vechime excepțională, datând de acum aproximativ 115.000 de ani. Aceste rămășițe fosile, conservate în albia unui antic bazin lacustru situat în deșertul Nefud, deschid o nouă fereastră asupra primelor migrații efectuate de Homo sapiens în afara Africii și asupra caracteristicilor de mediu ale unei lumi care a precedat ultima mare eră glaciară, oferind indicii cruciale pentru reconstituirea istoriei complexe a strămoșilor noștri.
În cursul anului 2017, un grup de arheologi care excavau în regiunea lacului Aathar, o zonă deosebit de bogată în fosile din deșertul Nefud, a dat peste o colecție surprinzătoare de șapte urme distincte de pași. Printre acestea, unele au prezentat caracteristici morfologice atribuibile în mod inconfundabil primilor oameni. Urmele de pași, fosilizate în nămolul fin al fundului lacului, și-au păstrat în mod miraculos forma originală timp de peste o sută de mii de ani. Această descoperire remarcabilă reprezintă cele mai vechi urme umane identificate până acum în Peninsula Arabică și are potențialul de a redefini radical înțelegerea noastră actuală asupra tiparelor timpurii de migrație umană pe continente.
Deși Deșertul Nefud este astăzi un mediu neprimitor și extrem de arid, în ultima perioadă interglaciară, care datează de acum aproximativ 115.000 de ani, regiunea era un ecosistem semnificativ mai ospitalier și bogat în resurse. Arheologii emit ipoteza că albia antică a lacului a fost odată un mediu luxuriant și înfloritor, furnizând resurse vitale de apă și hrană atât pentru populațiile umane timpurii, cât și pentru o faună sălbatică diversă. Descoperirea simultană, în aceeași zonă, a unor urme de pași aparținând nu doar hominizilor, ci și mamiferelor mari, precum elefanții, cămilele și antilopele, susține ideea că acest sit lacustru a reprezentat o adevărată răscruce biologică, un punct de convergență pentru diferite forme de viață într-o epocă îndepărtată a preistoriei.
Analizele morfologice efectuate asupra urmelor găsite la situl lacului Aathar sugerează cu o probabilitate mare că acestea aparțin speciei Homo sapiens. Mărimea și forma amprentelor exclud posibilitatea ca acestea să fi fost lăsate de neanderthalieni, deoarece dovezile fosile și arheologice indică absența acestei specii în regiunea arabă în perioada din care datează amprentele. Această descoperire susţine în continuare ipoteza că oamenii moderni timpurii s-au mutat în Peninsula Arabică, probabil ca parte a primelor lor migrații în afara continentului african.
Sursa: studiul ştiinţific „Human footprints provide snapshot of last interglacial ecology in the Arabian interior” / science.org











