Un maxilar uman vechi de 160.000 de ani, găsit într-o peşteră din Tibet, ne dezvăluie multe din secretele oamenilor Denisoveni

În 1980, un călugăr din Tibet găsi într-o peşteră ceva extraordinar: rămăşiţele unul maxilar uman, cu doi dinți imenşi care, deşi păreau umani, ei nu aparţineau oamenilor moderni.

Un studiu recent publicat în revista „Nature” dezvăluie cât de multe lucruri are de spus acest maxilar străvechi. O analiză detaliată a caracteristicilor sale fizice, precum și a proteinelor extrase, sugerează că mandibula umană, datată acum 160.000 de ani, provine de la o populație enigmatică de umanoizi, cunoscută sub numele de Denisoveni – ale căror rămășițe nemaipomenite au fost găsite doar într-o singură peșteră – cea aflată în Munții Altai din Siberia.

Co-autorul studiului, Dongju Zhang, de la Universitatea Lanzhou din China, a făcut mai multe analize ADN la diverse populaţii umane străvechi şi a făcut următoarea constatare: se pare că Denisovenii s-au aventurat mult mai departe de continentul asiatic. Astfel, după ce strămoșii Denisoveni s-au despărțit de rudele lor – oamenii Neanderthali – cu cel puțin 400.000 de ani în urmă, ei s-au îndreptat spre est în Asia, în timp ce Neandertalienii timpurii s-au răspândit în Europa și Asia de Vest.

Oamenii moderni au plecat mai întâi din Africa, cu 200.000 de ani în urmă, mai întâi mai puţini și apoi în valuri. În cele din urmă, ei s-au întâlnit și s-au împerecheat cu Neandertalienii din Orientul Mijlociu. Cei care au călătorit în estul Asiei s-au împerecheat cu Denisovenii, care au lăsat şi astăzi amprentele genetice în oamenii din Asia din zilele noastre.

Amprenta genetică a acestor Denisoveni i-au ajutat pe oamenii din vechime să se adapteze aerului rariefat din zona înaltă a Tibetului.