EXCLUSIV! Evanghelia Nazarinienilor, descoperită în 1870 în Tibet, ne spune secretele ascunse ale creştinismului originar, inclusiv adevărul despre reîncarnare
Categoric, cele 4 Evanghelii (Marcu, Matei, Luca şi Ioan) nu sunt singurele care au rămas; mai există şi altele ce nu au fost incluse în Biblie din diferite motive (de exemplu, Evanghelia lui Filip, Evanghelia Evreilor, etc.). Una din aceste Evanghelii este cea a Nazarinenilor, care a fost considerată pierdută, dar a fost descoperită în 1870 într-o mănăstire din Tibet. Ea a fost tradusă din limba aramaică şi publicată ca „Evanghelia celor 12 Sfinţi”.
Mulți dintre cei mai venerați Sf. Părinţi ai Bisericii timpurii, precum și un număr surprinzător de oameni de știință de astăzi, au spus că legendara „Evanghelie a Nazarinenilor” a fost Evanghelia originală, pierdută demult, care a fost scrisă colectiv de cei 12 apostoli în perioada imediat după moartea şi învierea lui Hristos; pe ea s-ar fi bazat toate celelalte Evanghelii biblice.
În această Evanghelie putem citi multe noutăţi, care nu se găsesc în celelalte Evanghelii, printre care, de exemplu, faptul că Iisus propăvăduia vegetarismul.
Dar, cea mai şocantă teorie întâlnită în Evanghelia celor 12 Sfinţi este cea conform căreia fiinţa umană este formată din trup, suflet şi spirit, acestea din urmă reprezentând inconștientul și, respectiv, conștientul psihologiei de azi. Sufletul inconștient, purtând amintiri și emoții ale omului, devine prins într-o lume proprie, de paradis sau iad, creată de sine însuși, în timp ce spiritul conștient, purtând intelectul și liberul arbitru, continuă într-o nouă încarnare.
Conform acestei Evanghelii, există reîncarnare şi viaţă veşnică. Dar, în timp ce reîncarnarea este o certitudine, viaţa veşnică este doar o opţiune. Această viaţă veşnică este superioară reîncarnării, pentru că nu se mai uită înţelepciunea şi cunoştinţele pierdute în vieţile anterioare, aşa cum se întâmplă în reîncarnare. Iar această viaţă eternă, această perfecţiune poate fi obţinută numai prin interacţiunea integrativă a sufletului inconştient cu spiritul conştient.
Această lucrare ne învață că toată cheia mântuirii – Viața veșnică, Împărăția Cerurilor – poate fi obţinută prin respectarea „Legii”. Dacă cineva trăiește în iad după moarte, nu este pentru că unul a fost condamnat de Dumnezeu sau de oricine altcineva, ci singur s-a condamnat. Dacă va suferi în focurile iadului după moarte, aceste focuri au fost create de ei înșiși în sufletele lor inconștiente, înainte de moartea lor: „Plecaţi de la mine, suflete rele, în focurile veșnice pe care voi le-aţi pregătit pentru voi înșivă”(Nazariteni 67:11).
Acei care nu urmează şi nu se supun adevăratei „Legi” nu vor primi această „viață veșnică”, ci vor continua să se reîncarneze. Astfel, „Evanghelia Nazarinenilor” ne învață doctrina orientală a reîncarnării, alături de doctrina occidentală tradițională a paradisului și a iadului veşnic; aceste două tradiții sunt unite într-o singură viziune integrală a vieții după moarte. Iar doctrina „Învierii Universale” înseamnă că toate sufletele moarte, blocate în ciclul reîncarnării, se vor ridica simultan la viața conștientă.
Foto: prelucrare proprie
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Categoric, cele 4 Evanghelii (Marcu, Matei, Luca şi Ioan) nu sunt singurele care au rămas; mai există şi altele ce nu au fost incluse în Biblie din diferite motive (de exemplu, Evanghelia lui Filip, Evanghelia Evreilor, etc.). Una din aceste Evanghelii este cea a Nazarinenilor, care a fost considerată pierdută, dar a fost descoperită în 1870 într-o mănăstire din Tibet. Ea a fost tradusă din limba aramaică şi publicată ca „Evanghelia celor 12 Sfinţi”.
