Se pare că unii martori au experimentat ceea ce se numește „alunecare de timp”. Acestea sunt cazuri în care indivizi sau chiar grupuri întregi de oameni par să se trezească aruncați înapoi în trecut, pentru a asista la evenimentele de acolo, înainte de a fi catapultati chiar înapoi în prezent, adesea confuzi și fără idee ce s-a întâmplat cu ei. În cele din urmă, se pare că nu există nicio modalitate de a ști cu siguranță ce trăiesc aceşti oameni acolo. Au fost cumva transportați temporar într-un alt timp prin mijloace pe care s-ar putea să nu le înțelegem niciodată pe deplin? Sau există o altă explicație mai rațională? Totul rămâne necunoscut. Dar, să vedem totuşi un caz.
Ne aflăm în vara anului 1978, în frumosul sat Horning din Norfolk. În această zi, domnul și doamna Margolis, și fiul lor de 11 ani făceau o plimbare pe malul râului într-o zi normală, când au fost copleșiți brusc și inexplicabil de un sentiment de neliniște profundă. Apoi și-au dat seama că satul tăcuse complet și nu era niciun semn că în sat s-ar mai fi aflat cineva, în ciuda faptului că fusese o zi obișnuită plină de activitate. Se pare că nu se mai auzea nici măcar zgomotul păsărilor, ca și cum o perdea de tăcere ar fi fost trasă peste ele și satul părea să fie aproape înghețat în timp.
Apoi, cei trei au început să se simtă din ce în ce mai amețiți și, pe măsură ce priveau spre sat și peisajul a început să se schimbe și să se transforme. Un fel de „ceață mare de căldură” pătrundea în zonă. În fața ochilor lor uimiți, casele moderne au devenit căsuțe străvechi, strada s-a transformat într-o potecă plină de noroi, iar mașinile s-au transformat toate în trăsuri. Apoi, un bărbat slab îmbrăcat în maro a apărut mergând alături de o căruță trasă de un cal mare, fără să arunce nici măcar o privire către familie.
Pentru câteva clipe, celor trei li s-a părut că privesc înapoi în timp; apoi, la fel de brusc cum a început scena, la fel s-a şi „evaporat”, totul fiind înlocuit cu satul modern pe care îl cunoșteau. Ce s-a întâmplat?