„The Bubble Boy” („Băiatul balon”) este un episod clasic al serialului „Seinfeld”, care prezintă un băiat care trăiește într-o bulă care îl proteja de germeni. Spectacolul de ficțiune „Under the Dome” („Sub cupolă”) ne prezintă un oraș întreg într-o bulă, ferindu-l astfel de toate intemperiile vremii.
Iată că un fizician elvețian propune şi el o teorie care implică o bulă: el crede că galaxia noastră, Calea Lactee, precum şi alte galaxii din jurul ei, se află înconjurate de o bulă uriașă care ne protejează de supernove și de alte fenomene din timpul procesului de extindere a Universului. Există într-adevăr o bulă multi-galactică?
Lucas Lombriser, profesor la Departamentul de fizică teoretică de la Universitatea din Geneva (Elveţia), este autorul lucrării „Consistenţa constantei locale Hubble cu radiaţia cosmică de fundal”, publicată în revista „Physics Letters B”, unde punctează problemele din lumea fizicii teoretice în măsurarea extinderii Universului începând de la Big Bang. Mai exact, așa-numita „constantă Hubble” – care este folosită pentru a determina distanțele într-un Univers în care galaxiile se mișcă mai repede cu cât sunt mai îndepărtate – care nu mai este atât de „constantă”.
De ce apare această problemă? Teoria Relativității Generale ne spune că distribuția materiei în Univers este una omogenă și uniformă la scară largă, neexistând nereguli observabile. Cu toate acestea, constanta Hubble (50.400 mph pe milion de ani-lumină) este ciudat de diferită atunci când se utilizează datele provenind din satelitul Planck al Agenției Spațiale Europene. Aceste date plasează constanta Hubble la 46.200 mph pe milion de ani-lumină. În 2019, cercetătorii s-au folosit de lumina stelelor uriașe roșii pentru a pune constanta Hubble la o valoare de 47.300 mph pe milion de ani-lumină. Toate trei sunt valabile… deci, până la urmă care este constanta?
„Dacă am fi într-un fel de bulă gigantică, unde densitatea materiei este semnificativ mai mică decât densitatea cunoscută pentru întregul Univers, aceasta ar avea consecințe asupra distanțelor supernovelor și, în cele din urmă, asupra determinării constantei Hubble”, spune profesorul elveţian. Aşadar, Lombriser teoretizează existenţa unei bule uriașe sau a unei „bule Hubble”, cu un diametru de 250 de milioane de ani-lumină, care conţine circa 1.000 de galaxii, inclusiv a noastră, și care are o densitate mai mică a materiei decât restul Universului. Dacă densitatea de materie din interiorul bulei Hubble ar fi cu 50% mai mică decât în restul Universului, o nouă valoare ar fi obținută pentru constanta Hubble, care s-ar potrivi cu cea obținută folosind radiaţia cosmică de fundal.
Deci, se pare că bula Hubble a lui Lombriser nu este într-adevăr o structură fizică, ci doar o zonă definită cu o densitate mai mică decât restul din jur. Cât este de adevărată teoria… rămâne de văzut în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat.
Sursa articolului (traducerea si adaptarea proprie): lucrarea de pe site-ul sciencedirect.com
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
„The Bubble Boy” („Băiatul balon”) este un episod clasic al serialului „Seinfeld”, care prezintă un băiat care trăiește într-o bulă care îl proteja de germeni. Spectacolul de ficțiune „Under the Dome” („Sub cupolă”) ne prezintă un oraș întreg într-o bulă, ferindu-l astfel de toate intemperiile vremii.
