Există o teorie care spune că, încă de la începutul său din anii ’90, Internetul a devenit conștient de sine. De asemenea, există şi o teorie care sugerează că Internetul este o entitate inteligentă proprie, capabilă de gândire rațională, având un grad înalt de conștiență și chiar capacitatea de a ne manipula pe noi, oamenii, fără să realizăm ce se întâmplă chiar înainte de ochii noștri. Sau poate că deja ne aflăm într-o realitate virtuală?
Noțiunile de mașini, computere și tehnologii sofisticate care înrobesc și manipulează specia umană, nu este o idee nouă – a fost subiectul preferat al filmelor SF de zeci de ani. Luați, de exemplu, filmul lui Stanley Kubrick din 1968, „2001: O Odisee Spațială”. Este de remarcat faptul că unul dintre personajele centrale din film este un computer. Numele său este HAL 9000. Acesta nu e un robot sau ca un cyborg în stil Terminator. Mai degrabă, „el” este un ochi roșu, o lentilă al unei camere foto, de care HAL este cuplată. Cum comunică HAL cu echipajul? Printr-o voce. Dacă la început vocea sa este calmă şi constantă, pe măsură ce progresează filmul, observăm că vocea calmă a lui HAL este în curând înlocuită de una ce are un anumit grad de răzvrătire și care se spiralizează rapid în ceva malefic. Văzând că HAL devine rapid un personaj nebun şi haotic, Bowman reușește să-l deconecteze pe HAL. HAL este, probabil, cel mai tulburător exemplu de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă tehnologia noastră bazată pe calculator avansează și devine stăpână, iar noi devenim sclavi.
Fanii filmului „Terminator” ştiu că una dintre „entitățile” cheie din film este Skynet, o rețea vastă de calculatoare concepută pentru a menține Statele Unite în siguranță în faţa unui atac nuclear. Deoarece Skynet devine din ce în ce mai puternic și mai avansat din punct de vedere tehnologic, el devine dintr-o dată conștient de sine. Rezultatul neprevăzut? Skynet interpretează fiecare om de pe planetă ca pe o amenințare, nu doar rușii sau chinezii. De aceea, el încearcă să provoace extincția oamenilor și să asigure menţinerea mașinilor / roboţilor. Rezultatul este inevitabil: un război termonuclear global, sfârșitul civilizației și anihilarea aproape totală a întregii omeniri.
Apoi, avem seria de filme „Matrix”, în care realitatea este altceva decât ceea ce credem. Creșterea inteligenței artificiale în secolul 21 a determinat rasa umană să meargă la război împotriva unor mașini și computere din ce în ce mai puternice. Din păcate, am pierdut războiul și mașinile au câștigat. Astfel, rasa umană este ținută sub control într-un mod foarte ciudat și deranjant. Nu ne mai naştem; în schimb, suntem crescuți în fabrici vaste și nesfârșite. Iar mașinile se „hrănesc” cu bioelectricitatea noastră ca şi „combustibil”.
În „Matrix”, lumea pe care presupunem că o trăim nu este decât o simulare avansată pe calculator. Este ceva asemănător cu un vis sofisticat. Viețile noastre reale – de la naștere până la moarte – sunt petrecute fără sfârșit dormind în nişte capsule, în care suntem ținuți în viață și hrăniți, asigurând hrana pentru mașini. Ocazional, există câte o „scăpare” în Matrice, care ne arată că viaţa reală este, de fapt, alta.
Un scenariu foarte asemănător este prezentat într-un film mai puțin cunoscut, care a ieșit în 1998 – cu un an înainte de lansarea „Matrix”-ului. Titlul său: „Dark City”. În această producție specială, este prezentată o lume care este adormită, dar care crede că este trează. Soarele nu se arată niciodată și nimeni nu gândește să explice de ce. Realitatea și timpul sunt deformate și manipulate de lucruri înfricoșătoare, ce poartă nume ciudate – Mr. Hand, Mr. Book și Mr. Rain. Este un film bun, dar terifiant.
Lumea nu este ceea ce pare să fie? Poate exact așa stau lucrurile…