John Webb este profesor de astrofizică la Universitatea din New South Wales. Într-un articol incitant publicat pe site-ul The Conversation, John Webb explică faptul că legile fizicii s-ar putea să nu fie constante în întreg Universul şi că noi, oamenii, am avut noroc că viaţa a apărut pe Pământ.
Voi prezenta o parte din traducerea respectivului articolului, pe care am realizat-o în premieră pentru cititorii site-ului „Secretele lui Lovendal”. Această traducere va fi acompaniată cu unele comentarii din partea mea, ce exprimă poziţia personală. Această poziţie poate fi acceptată sau nu de către voi, dar rog criticii să-şi exprime cu argumente logice punctele lor de vedere în comentarii, şi nu cu ironii răutăcioase sau jigniri. Învăţaţi să respectaţi o opinie, chiar dacă nu o agreaţi şi prezentaţi-o politicos pe a voastră!
O descoperire radicală făcută de mine şi de colegii mei, aşa cum am scris şi în Physical Review Letter, ar putea explica de ce viaţa (aşa cum o ştim noi) s-a dezvoltat doar pe Pământ, dar nu şi în alte părţi ale Universului.
Această descoperire sugerează faptul că una din legile fundamentale ale fizicii, electromagnetismul, nu este constantă în întreg Universul, căci se poate schimba în funcţie de zona unde ne aflăm.
Am condus un grup de cercetare la Universitatea din New South Wales, concentrându-mă în a răspunde unei singure întrebări: legile fizicii au fost întotdeauna la fel, aşa cum le percepem azi în Univers, sau au fost diferite în Universul timpuriu? Munca mea se află la hotarul dintre fizica fundamentală şi astronomie.
În termeni generali, am investigat cum arăta Universul atunci când era tânăr şi cum a evoluat în cei 14 miliarde de ani de evoluţie. Atunci când eu şi colegii mei ne-am uitat la spectrul norilor de gaz de la începutul Universului şi le-am comparat cu aceleaşi elemente măsurate în laboratoarele de pe Pământ, am observat câteva diferenţe destul de semnificative. O simplă analogie ar putea explica acest lucru.
Imaginaţi-vă un cod de bare aflat pe eticheta unui produs. Poziţia relativă a barelor din acel cod creează o identificare unică a produsului în cauză. Similar, în spectrul norilor de gaz îndepărtaţi, observăm linii distinctive cauzate de elemente variate ca magneziu, fier, aluminiu, cupru, crom, zinc şi altele. Putem vizualiza spectrul acestui nor de gaze, aşa cum am face-o pe codul de bare, poziţia relativă a liniilor identificând elementele prezente. Aceste poziţii relative din norii îndepărtaţi pot fi măsurate cu o precizie incredibilă, şi ceea ce am descoperit este absolut uimitor: modelele unice ale liniilor pentru aceleaşi elemente, în măsurările din laborator sunt puţin diferite faţă de ceea ce vedem în galaxiile îndepărtate.
De fapt, atunci când noi facem asemenea măsurători, noi măsurăm de fapt electromagnetismul, forţa care ţine electronii şi nucleul în atomi. Şi asta întrucât poziţiile relative ale liniilor din spectru sunt determinate de puterea forţei electromagnetice.
Noi ştim că în natură există patru forţe: electromagnetismul, gravitaţia, forţa nucleară tare şi forţa nucleară slabă. Şi, se pare că cel puţin una dintre ele, electromagnetismul, în alte regiuni ale Universului, pare să fie diferită faţă de cum este ea pe Terra.
Dar povestea devine şi mai ciudată. Colegii mei şi cu mine ne-am uitat în întreg Universul, probând legile fizicii în 300 de locuri diferite. Şi am observat că puterea electromagnetismului se schimbă gradual, dintr-o parte a Universului în alta.
Implicaţiile acestei descoperiri sunt profunde: toate textele fizicii contemporane se bazează pe constanţa legilor fizicii în întreg Universul. De exemplu, teoria generală a relativităţii ai lui Einstein încorporează ideea principiului echivalent.
Comentariu Lovendal: Atunci când am scris acest articol (https://www.lovendal.ro/wp52/einstein-si-inselatoriile-sale-e-timpul-ca-stiinta-sa-se-lepede-de-einstein/) cum că ar fi timpul ca fizica să se lepede de teoriile lui Einstein, mulţi au sărit pe mine cum de am îndrăznit eu să mă iau de genialul Einstein. Iată că şi oamenii de ştiinţă au început să se îndoiască de teoriile marele fizician evreu. Prevăd că în următorii 100 de ani, odată cu noi descoperiri ale ştiinţei, întreaga fizică de azi va fi schimbată, iar Einstein va rămâne drept un fizician genial care a încercat să descopere adevărul absolut din fizică, dar n-a reuşit.
Dacă eu şi colegii mei avem dreptate, atunci ecuaţiile fundamentale ale cosmologiei trebuie să fie schmbate, cu reinterpretări importante pentru o mulţime de date experimentale, inclusiv cu misterioasa „energie întunecată” ce oferă 70% din energia Universului, dar a cărei natură este total necunoscută.
O altă consecinţă importantă al acestui aspect îl constituie „reglajul fin”. D decenii întregi, oamenii de ştiinţă au rămas uimiţi de faptul că legile fizicii par să fi favorizat existenţa noastră. Nu s-au găsit explicaţii pentru acest lucru. Unii cred că e vorba de „mâna lui Dumnezeu”; alţii sunt de părere că n-ar trebui să fim suprinşi că găsim Universul „reglat fin” pentru ca noi să existăm în el.
Dar, dacă legile fizicii se schimbă gradual de la o regiune la alta a Universului, atunci ne aflăm în acea parte a Universului unde legile locale sunt perfecte pentru viaţă, aşa cum o percepem noi.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
John Webb este profesor de astrofizică la Universitatea din New South Wales. Într-un articol incitant publicat pe site-ul The Conversation, John Webb explică faptul că legile fizicii s-ar putea să nu fie constante în întreg Universul şi că noi, oamenii, am avut noroc că viaţa a apărut pe Pământ.
