Picasso, genialul pictor care era bătăuş de femei şi care se credea Dumnezeu
Pablo Picasso (1881-1973) a fost unul din cei mai mari pictori pe care omenirea i-a avut vreodată. Totuşi, cu cât de genial era el ca pictor, cu atât de urât se purta el faţă de femei.
Unei amante i-a spus odată: „Nimeni nu părăseşte un bărbat ca mine”. Era în stare să fure nevasta unui prieten şi apoi să-i spună omului că îi făcea o onoare culcându-se cu ea. Lui Gilot, unui prieten, i-a spus: „Mai degrabă aş vrea să văd o femeie moartă, decât să o văd fericită cu altul”.
A fost oare un schizofrenic, după cum credea Jung, judecând după opera lui? Uneori părea monomaniac. Lui Giacometti i-a spus: „Am ajuns într-un punct în care nu suport niciun fel de critică din partea nimănui”. A fost auzit cum îşi spunea de unul singur, întruna: „Eu sunt Dumnezeu, eu sunt Dumnezeu”.
Un păgân care se considera o zeitate artistică, credea că dispune de dreptul nelimitat de a abate nedreptatea asupra celor din jurul său – familie, prieteni, admiratori. Cum el însuşi a spus-o, „să fii nedrept e apanajul unui zeu”. Picturile sale cu femei distorsionate sunt strâns legate de plăcerea pe care o resimţea chinuindu-le, atât fizic, cât şi în alte chipuri. Nu abuza de ele numai la mânie, ci deliberat.
Dora Maar, poate cea mai frumoasă şi talentată dintre amantele sale, a fost bătută şi lăsată să zacă inconştientă pe podea. Altă amantă spunea: „Te lovea în cap“. Lectura sa preferată, şi aproape singura, era Sade. Pe Marie-Thérése Walter, pe care a sedus-o când avea 17 ani, a convins-o să-l citească pe Sade şi mai târziu a iniţiat-o în practici sadice.
Lui Picasso îi plăcea să domnească peste un serai şi preîntâmpina riscul conspiraţiilor de harem asmuţindu-şi femeile una contra celeilalte. Desfătarea sa era să-şi vadă victimele întorcându-şi furia una împotriva celeilalte, în loc să o îndrepte asupra lui. Crea situaţii în care o amantă o înfrunta înfuriată pe alta în prezenţa lui şi apoi se rostogoleau amândouă pe podea, muşcându-se şi zgâriindu-se. Într-o astfel de împrejurare, Dora Maar şi Marie-Thérése Walter s-au luat la bătaie, în timp ce Picasso, care stârnise încăierarea, îşi vedea înainte, liniştit, de pictat. Pânza la care lucra era Guernica.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Cont EURO: RO62INGB0000999917684738
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Pablo Picasso (1881-1973) a fost unul din cei mai mari pictori pe care omenirea i-a avut vreodată. Totuşi, cu cât de genial era el ca pictor, cu atât de urât se purta el faţă de femei.
