O sondă spaţială de tip Sputnik se observă pe o monedă romană de acum 1.900 de ani?

Haideţi să vorbim în acest articol despre o monedă mai puţin obişnuită. Găsită în Siria, ea datează din timpul scurtei domnii a împăratului roman Publius Elvius Pertinax (anul 193 d.Hr.) și era menită să imortalizeze un eveniment ieșit din comun, într-o epocă bogată în astfel de evenimente. „Multe minuni se petreceau în acele vremuri”, scrie istoricul grec Erodianus, „…se vedeau mereu și în plină zi stele suspendate în văzduh…” Ce erau aceste „stele suspendate în văzduh”? Nu cumva sonde spaţiale? Dar de unde sonde spaţiale acum 1.900 de ani? Că doar nu romanii le-au trimis în spaţiu…

Istoricul Elius Lampridius relatează, în „Viața lui Commodus”, că un obiect strălucitor de o formă deosebită a traversat bolta cerească. Împăratul Commodus, predecesorul lui Pertinax, a pus să se graveze o stea sau mai multe pe monedele vistieriei sale. Pe moneda rămasă de la Pertinax se vede, însă, nu o stea, ci un glob cu patru prelungiri bizare.

Am fi tentați să presupunem că e vorba de o reprezentare a Soarelui, sau a unui alt corp ceresc, dar poziția razelor nu e simetrică, iar o cercetare atentă a reproducerii ne va revela o imagine foarte asemănătoare unuia dintre primii sateliţi Sputnik, cu antenele desfăcute.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.