Misterul planetei Saturn, ce a avut un rol esenţial în evoluţia omenirii, îl putem afla din mitologia greacă?

Mitologia grecească ne vorbeşte despre Kronos și Zeus; mulţi cred că aceştia ar fi zei sau extratereştri, dar, la fel de bine ar putea fi vorba de planetele Saturn și Jupiter, cele 2 corpuri cereşti gigante din sistemul nostru solar.

Saturn și Jupiter seamănă foarte mult cu Soarele; Jupiter este de aproximativ 330 de ori mai masiv decât Pământul și Saturn de 80 de ori. Ambele planete sunt acoperite cu gaze care sunt în mișcare constantă, asemănându-se cu atmosfera gazoasă a Soarelui.

Soarele are 8 sateliți (adică planete), mai multe planete pitice și numeroși asteroizi și comete; Jupiter are 8 sateliți regulaţi (Metis, Adrastea, Amalthea, Thebe, Io, Europa, Ganymede, Callisto) și câțiva zeci de sateliţi neregulaţi. Saturn are şi el 7 sateliți principali (Mimas, Enceladus, Tethys, Dione, Rhea, Titan, Iapetus), precum şi alţi sateliţi mai mici.

Dacă Jupiter și Saturn nu erau legaţi de Soare, ar fi putut fi considerate ele însăle ca fiind stele sau sori. Dacă două asemenea stele s-ar afla în spațiu una lângă cealaltă, ar putea constitui un sistem binar (cu două stele), ambele stele orbitând în jurul unui punct comun.

În mitologia greacă ni se spune că Zeus (adică Jupiter) s-ar fi războit cu tatăl său Kronos (adică Saturn). Ce înseamnă acest lucru din punct de vedere astronomic? Astronomul american Gerard Kuiper presupunea că Saturn a avut iniţial o masă ca cea a lui Jupiter. Autorul latin Caius Hyginus (64 î.Hr.-17 d.Hr.) a scris că Saturn mai este cunoscut şi sub numele de “Soare”. În textele astrologice babiloniene, cuvântul “Shamash” a fost folosit pentru a desemna planeta Saturn; prin cuvântul “Soare”, astrologii babilonieni înţelegeau de fapt “steaua Soarelui”, adică planeta Saturn. Un alt nume babilonian pentru Saturn este “Ninib”, care străluceşte “la fel ca Soarele”. El era cunoscut ca “UT-GAL-LU”, “marele Soarele al furtunilor”. Grecii denumeau planeta Saturn drept “Phaenon”, adică “strălucitoarea”.

La un moment dat, în timpul apropierii de Jupiter, Saturn a devenit instabil şi a explodat, transformându-se în planeta ceva mai mică de astăzi. Am putea ajunge la concluzia că Saturn a explodat în vechime, asemenea unei nove pline de lumină. Data exactă a acestei explozii e greu de făcut, dar e posibil să fi avut în urmă cu circa 10.000 de ani în urmă. Sistemul solar a fost iluminat de steaua aceasta care a explodat, şi într-o săptămână de zile Pământul a fost acoperit de apele de origine saturniană. Aşadar, potopul lui Noe din Biblie a fost provocat de explozia planetei Saturn…

Saturn a fost redus în mare măsură și a fost îndepărtat pe o orbită îndepărtată, sistemul binar s-a destrămat, iar Jupiter a preluat poziția dominantă pe cer. Vechii greci au văzut acest lucru ca Zeus biruindu-l pe tatăl său, Kronos, forțându-l să elibereze copiii pe care îi înghițiră. Vechii egipteni, spuneau că Horus (Jupiter) a preluat puterea regală, lăsându-l pe Osiris (Saturn) să domnească peste împărăția morților.

Dacă descrierea anticilor că Saturn ar fi fost un “soare” înseamnă ceva, atunci Saturn trebuie să fi fost vizibil, în perioada anterioară exploziei sale, ca un disc mare. Aşadar, distanța mare dintre Pământ și Saturn de azi se datorează fie îndepărtării Pământului din locul său, fie a lui Saturn din locul său, fie ambele cazuri.


 

 

Articole inrudite


 
loading...