Misteriosul palat al regelui Burebista de la Argedava, aflat foarte aproape de Bucureşti

Teritoriul pe care se află astăzi Bucureştiul a fost locuit de geţi. În peste 20 de puncte ale oraşului s-au descoperit aşezări omeneşti din acele vremuri. Cunoştinţele noastre despre importanţa acestei regiuni în antichitate sunt amplificate de semnalarea prezenţei unei cetăţi, care ar fi fost reşedinţa lui Burebista, la numai 25 de kilometri depărtare de Capitală. Şi asta pentru că, în împrejurările din epoca respectivă, reşedinţa regilor geţi trebuie să fi fost cât mai aproape de Dunăre, un rol important avându-l Argeşul, râu prin excelenţă getic.

La circa 70 de kilometri de vărsarea Argeşului în Dunăre, în mijlocul unei zone păduroase, care făcea parte din vestitul codru al Vlăsiei, a fost identificată, ipotetic, Argedava lui Burebista. Situată pe un lung promontoriu, cetatea era fortificată de la natură prin lunca băltoasă ce o înconjura din trei părţi. Trei şanţuri transversale şi un val înalt, create artificial, îi completau apărarea. Aici, s-a constatat existenţa, în colţul de sud-est al aşezării, a resturilor unui palat – reşedinţa conducătorului unei uniuni de triburi getice.

Întins pe o suprafaţă de peste 2.000 de metri patraţi, edificiul era alcătuit din numeroase camere, coridoare, cămări de provizii, bucătării cu cuptoare şi săli de cult. Planul arhitectonic al vastei locuinţe dovedea influenţe elenistice, deşi era construit într-o manieră specifică locului, cu ziduri din lemn şi chirpici, numai acoperişul marcând un progres, prin folosirea ţiglei mari. Efectele penetraţiei acestei culturi au fost surprinse în lăcaşurile de cult, care prezentau vetre decorate, şi mai ales în ceramică.

Este singura aşezare getică din Câmpia Dunării unde s-au întâlnit, în proporţii masive, ţigle din lut ars de forma şi dimensiunile celor folosite în oraşele greceşti de pe ţărmul Mării Negre. După părerea specialiştilor, palatul de la Argedava nu are încă replică în vreo altă staţiune getică: rămăşiţele sale duc gândul privitorului la existenţa – aici – a unei vaste construcţii demne de prestigiul şi puterea unui principe de talia marelui Burebista. Din păcate, materialul din care a fost clădit acest palat era uşor inflamabil. Nu s-au păstrat decât porţiuni din temeliile pereţilor şi din podelele de lut, întărite de dogoarea focului.

Printre obiectele descoperite, o figurină din bronz reprezenta o divinitate greacă, care ar putea fi Poseidon. Simulacrele de figuri umane, în relief, de pe o teaca de pumnal din bronz, sunt deosebit de rare, între puţinele ce reproduc chipuri omeneşti în arta geto-dacă. Arheologii au scos la lumina, pe lîngă numeroase unelte de fier — cuţite, dălţi, foarfece, seceri, fiare de plug, securi, zăbale, pinteni etc. – şi obiecte de podoabă: mărgele de sticla colorată, inele de argint în spirală, cu extremităţile în formă de capete de şarpe, aplici de bronz cu ornamente.

Argedava a dezvăluit cercetătorilor structura de clasă a societăţii de odinioară. Cetatea era împărţită în cartiere distincte. Cel aristocratic cuprindea şi palatul. În sectorul central (unde se află astăzi o biserică din epoca lui Brâncoveanu) era cartierul micilor meseriaşi şi negustori. Aici s-au descoperit locuinţe mai simple şi resturi de ateliere de tot felul. Până în terasa văii, pe o mare suprafaţă, trăia poporul de rând. În timp de război, se refugiau aici şi ţăranii dimprejur, cu vitele lor.

Problema absenţei unui centru atât de important dintre localităţile amintite de Ptolemeu în “Geografia” sa poate fi explicată astfel: în secolul II d.Hr., când scria geograful alexandrin, Argedava nu mai exista! Într-adevăr, săpăturile au dus la concluzia că viaţa acestei aşezări a fost de o durată relativ scurtă, stingându-se brusc, în vremea împăratului August. Se ştie că generalul acestuia, Aelius Catus, a făcut o expediţie în stânga Dunării de Jos, desfiinţând puternica uniune de triburi a geţilor din Câmpia Română şi deportând 50.000 de geţi în dreapta fluviului, în Moesia, ca supuşi ai Imperiului. Cu acel prilej au fost evacuate o serie de centre getice, ca cele de la Popeşti, Zimnicea, Piscul Crăsanilor.

Despre Argedava se aminteşte într-o inscripţie găsită în cetatea elenică Dionysopolis, Balcicul de astăzi. Monumentul reprezintă decretul prin care sfatul oraşului de pe ţărmul Pontului Euxin îl onora pe un cetăţean pentru merite deosebite. Conform obiceiului, inscripţia, săpată în piatră, era aşezată în piaţa publică. Ea este păstrată acum la Muzeul Naţional din Sofia. Textul acestui document semnalează misiunea lui Acornion, diplomat grec din Dionysopolis, la Argedava, unde se afla reşedinţa unui rege get, indicat ca „tată”, fie al lui Burebista, fie al unui predecesor al lui. Pe aceeaşi inscripţie se mai pomeneşte de o altă solie, condusă de acelaşi grec, trimisă de însuşi Burebista, care devenise între timp „cel dintâi şi cel mai mare dintre toţi regii lumii trace de dincolo şi de dincoace de fluviu”, cum se precizează în decretul onorific. Este momentul ilustrat de excepţionala personalitate a lui Burebista, făuritorul marelui stat geto-dac, ce ocupa un vast teritoriu învecinat cu Imperiul Roman.


 

 

Articole inrudite


 
loading...