Mărturisirile şocante ale fiicei unui mare cercetător nazist: americanii şi ruşii au ajuns în secret în interiorul Lunii, în anii 50, unde au găsit baze şi nave extraterestre

8.988 vizualizari

interiorul LuniiArticolul următor are la bază mărturisirile lui Helga Morrow, care a vorbit într-o revistă de OZN din SUA, despre răposatul său tată, dr.Fred Kueppers, un inginer german ce a fugit în SUA în timpul celui de-al doilea război mondial. Mărturisirile femeii sunt mai mult decât şocante:

Tatăl meu era un inventator foarte popular în anumite domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Toate brevetele sale au devenit proprietatea ori a firmelor pentru care lucra, ori a guvernului american. El a lucrat împreună cu Tesla, Einstein, Von Brown, Von Neumann si mulţi alţii. Tatăl meu a lucrat în cadrul Experimentului Philadelphia; a inventat dispozitive de temporizare a bombei atomice; a descoperit formula matematică pe baza căreia astronauţii au putut să se întoarcă pe Pământ; a proiectat sistemul electric miniatural al navetei Sputnik – prima navetă spaţială lansată; a lucrat la proiectul Blue Book, OZN; a iniţiat utilizarea cablajelor din aluminiu ce trebuiau să înlocuiască cablurile foarte grele ale avioanelor celui de-al doilea război mondial; a lucrat cu paranormali pentru a stabili căi de comunicare cu astronautii în cazul în care sistemul de comunicaţie s-ar fi defectat; a antrenat extraterestri pentru a se integra în societatea umană.

Când aveam vreo 10 ani, tatăl meu m-a dus în pivniţă, unde a pus într-o cutie de ţigări două lame de ras, cutia având un magnet în formă de „U” lipit dedesubtul ei. A lovit uşor cele două lame de ras şi, spre uimirea mea, au început să apară două serii de cercuri concentrice. Vrând să simplifice toate aceste lucruri, mi-a spus că, dacă cineva poate să suprapună aceste cercuri, ar putea să facă o călătorie în timp (sau să îndoaie timpul în aşa manieră încât să controleze viteza lor sau chiar să o atenueze). Tatăl meu mi-a spus că navele spaţiale extraterestre funcţionau pe baza acestui „magnetism inversat”. Mi-a arătat cum se poate produce acest efect prin ţinerea în mână a doi magneţi cu poli opuşi. Nu am uitat niciodată această lecţie şi asta se întâmpla înainte ca oricine să fi vorbit despre farfurii zburătoare. Eram confidentul tatălui meu. N-am discutat despre acestea niciodată cu nimeni fiindcă m-a pus să jur că voi păstra secretul.

În iarna lui 1961, înainte ca el să moară, tatăl meu mi-a încredinţat multe lucruri. Mi-a spus că ceea ce urma să-mi dezvăluie mi se va părea ciudat, de necrezut şi aproape nebunesc. Aveam 27 de ani la momentul acela şi credeam că în cele din urmă o luase razna. Mi-a mărturisit că nu doar a fost pe Lună, ci şi ÎNĂUNTRUL ei şi că a vorbit şi a antrenat extratereştri care arătau ca şi noi pentru a se putea plia pe societatea umană. A fost în interiorul navelor spaţiale şi a zburat cu ele în afara Pământului.

De asemenea, mi-a spus că „momeala” propagandei roşii (comunismul) era o minciună ce trebuia să ţină umanitatea ocupată cu grijile „luptei împotriva comunismului”. De fapt, cele două mari naţiuni erau foarte bune prietene; oameni de ştiinţă ruşi se înţelegeau foarte bine cu colegii lor americani, lucrând împreună în mod amiabil. „Ameninţarea rusă” nu era nimic altceva decât o „prostie” şi o distragere a atenţiei marelui public; în acest timp, funcţionau baze extraterestre peste tot în lume şi pe Lună. Mi-a spus că cine controlează Luna poate să ţintească orice loc al Pământului, planeta nefiind sigură pentru nimeni. De aceea, ruşii şi americanii trebuie ori să fie prieteni, ori să se distrugă unul pe celălalt.