Continui în articolul acesta cu un alt posibil interviu (ce ar fi avut loc undeva între 1999 şi 2000) cu o „reptiliancă”, ce provine de pe Terra, pe nume Lacerta. Interviul a fost publicat în anul 2004 pe site-ul intervievatorului. Repet acum, ca şi atunci: mulţi o să spună că interviul este un fals. Tot ce e posibil… însă unele lucruri relatate par adevărate şi ar merita să fie luate în considerare.
Intervievator: În primul rând, cine ești și ce ești tu? Eşti o specie extraterestră sau originea ta poate fi găsită pe această planetă?
Reptiliancă: După cum poţi vedea cu ochii tăi, eu nu sunt un om ca şi tine și, să fiu sinceră, nu sunt un mamifer real. Sunt un reptilian-femelă, care aparține unei rase reptiliene foarte vechi. Sunt născută pe Terra şi noi trăim pe această planetă de milioane de ani. Noi suntem menționaţi în scrierile voastre religioase, cum ar fi Biblia creștină a voastră, și multe dintre triburile umane antice erau conștiente de prezența noastră, aşa că se închinau la noi ca la nişte zei, ca de exemplu vechii egipteni sau incaşii. Religia creștină a înțeles greșit rolul nostru în creația voastră, așa că suntem menționați ca şi „șarpele malefic” în scrierile voastre.
Acest lucru e greșit. Rasa voastră a fost creată prin inginerie genetică de extratereştri, iar noi am avut un rol mai mult sau mai puțin pasiv în cadrul acestui proces accelerat de evoluție. Trebuie să ştiţi că specia voastră a evoluat cu o viteză imposibilă în mod natural, în doar 2-3 milioane de ani. Acest lucru este absolut imposibil, deoarece evoluția este un proces mult mai lent dacă este natural, dar nu s-a înțeles acest lucru.
Voi aţi fost creaţi în mod artificial, prin inginerie genetică, dar nu de către noi, ci de către o specie extraterestră. Deci, dacă mă întrebi dacă eu sunt extraterestru, răspunsul meu este „nu”. Noi ne-am născut pe Terra; am avut şi încă avem unele colonii din sistemul solar, dar originea noastră e de pe această planetă. Este, de fapt, planeta noastră şi nu a voastră; niciodată n-a fost a voastră.
Intervievator: Poți să-mi spui numele tău?
Reptiliancă: Acest lucru este dificil, pentru că limba umană nu este capabilă să-l pronunțe corect. Limba noastră este foarte diferită de a voastră, dar o pronunţie greşită a numelor noastre este un lucru ofensator pentru noi. Voi încerca să pronunţ prin folosirea literelor voastre umane – ceva de genul „Sssshiaassshakkkasskkhhhshhh”, cu o foarte, foarte puternică pronunțare a sunetelor „sh” si „k”. Nu avem prenume ca şi voi, ci doar un singur, dar unic nume, care nu este dat copiilor (care au un nume de copii), ci în perioada adolescenţei, printr-o procedură specială. Aş aprecia dacă nu mi-ai spune numele meu real cu limba umană. Te rog să-mi spui „Lacerta”; acesta este numele pe care eu folosesc, în general, când sunt printre oameni și vorbesc cu ei.
Intervievator: Ce vârstă ai?
Reptiliancă: Măsurăm timpul nu în ani astronomici și în rotirea Pământului în jurul Soarelui, pentru că noi trăim, de obicei, sub suprafața planetei. Măsurarea timpului nostru depinde de ciclurile câmpului magnetic terestru și, conform acestora, eu am 57,653 de cicluri. Am ajuns în faza mea de adult acum 16,337 de cicluri. Conform timpului vostru, am aproximativ 28 de ani.
Intervievator: Care este sarcina ta? Ai un „loc de muncă”, la fel ca noi?
Reptiliancă: Pentru a răspunde cu cuvintele tale: sunt o studentă curioasă a comportamentului social al speciei tale. De asta sunt aici și vorbesc cu tine, de aceea am dezvăluit natura mea reală și de aceea îți dau toate aceste informații secrete și voi încerca să răspund la toate întrebările tale cu sinceritate. Voi vedea cum reacționezi tu şi cum alţii reacţionează. Sunt atât de mulţi nebuni și mincinoși de acest gen pe această planetă care pretind să cunoască adevărul despre noi, despre OZN-uri, despre extratereștri și așa mai departe, iar unii dintre voi cred minciunile lor. Sunt interesată să văd modul în care specia ta va reacționa dacă adevărul e făcut public. Sunt destul de sigură că fiecare dintre voi va refuza să creadă cuvintele mele, dar eu sper să mă înşel.
Intervievator: Sunt OZN-urile obiecte reale, pilotate de extratereştri sau ele aparțin speciei tale?
Reptiliancă: Unele OZN-uri observate ne aparțin, dar cele mai multe nu. Cele mai multe dintre „misterioasele” obiecte care zboară pe cer nu sunt dispozitive tehnologice, ci mai ales interpretări greșite ale fenomenelor naturale, pe care oamenii voştri de știință nu le-au înțeles (cum ar fi globurile de plasmă spontane din atmosfera înaltă).
Cu toate acestea, unele OZN-uri sunt ambarcațiuni reale care aparțin fie propriei voastre specii (în special ambarcaţiunile militare) sau altor specii exotice sau chiar nouă (dar, foarte puţine sunt ale noastre, pentru că, în general, suntem foarte atenți cu mișcările noastre în atmosferă și avem moduri speciale de a ne ascunde navele noastre).
Dacă ați citit vreun raport cu privire la observarea unui obiect metalic cilindric strălucitor gri, cu forma unui trabuc, cu o lungime cuprinsă între 20 și 200 de metri, şi dacă acest obiect a scos un sunet foarte profund și, în final, dacă au existat 5 lumini de culoare roșie pe suprafața metalică a trabucului (una în partea de sus, una în mijloc şi 3 la final), atunci este posibil ca cineva dintre voi să fi văzut una dintre navele noastre, iar acest lucru înseamnă fie că nava a fost fie parțial defectă, fie cineva dintre noi nu a fost suficient de atent.
Avem, de asemenea, o foarte mică flotă de ambarcațiuni sub formă de disc, dar astfel OZN-urile aparțin, de obicei, unei specii extraterestre. OZN-urile triangulare aparțin, în general, speciei voastre (sunt ambarcaţiuni militare), dar s-au folosit tehnologii extraterestre pentru a fi construite. Dacă chiar doriți să încercați să vedeți una dintre navele noastre, ar trebui să priviţi la cer peste Arctica, Antarctica și peste Asia interioară, în special în zona munţilor.
Intervievator: Aveţi un simbol special sau ceva de genul asta cu care vă putem identifica?
Reptiliancă: Avem două simboluri majore care reprezintă specia noastră. Un simbol mai vechi este un șarpe albastru, cu patru aripi albe pe un fond negru (culorile au semnificatii religioase pentru noi). Acest simbol a fost folosit de anumite părți ale societății mele, dar în prezent este foarte rar folosit; voi, oamenii, aţi copiat-o foarte des în scrierile voastre vechi. Celălalt simbol este o ființă mistică, pe care voi aţi numit-o „dragon”, aflată într-un cerc cu şapte stele albe în mijloc. Acest simbol este mult mai frecvent folosit astăzi. Dacă vedeți unul dintre simbolurile mai sus menţionate pe vreo ambarcațiune de formă cilindrică sau pe unele instalații subterane, să ştiţi că acel lucru sau loc ne aparține cu siguranță și v-aș sfătui să plecaţi de acolo cât mai curând posibil.
Intervievator: Cele șapte stele din cel de-al doilea simbol menționat nu reprezintă Pleiade?
Reptiliancă: Pleiadele? Nu. De fapt, cele șapte stele sunt planetele și sateliții și ele sunt un simbol pentru fostele noastre șapte colonii din sistemul solar. Cele șapte stele albe înseamnă Luna, Marte, Venus și 4 sateliți ai lui Jupiter si Saturn, pe care le-am colonizat în trecut. Două colonii nu mai sunt folosite și sunt abandonate, așa că 5 stele ar fi mai corect acuma.
Intervievator: Cum nu mi-ai oferit posibilitatea să-ţi fac poze, ceea ce ar fi fost foarte util pentru a dovedi existența reală și adevărul acestei povești, te-ai putea descrie detaliat?
Reptiliancă: Știu că ar fi de ajutor pentru a dovedi autenticitatea acestui interviu dacă ai fi putut face câteva fotografii cu mine. În caz contrar, oamenii vor fi foarte sceptici; asta e bine pentru noi și pentru speciile exotice reale, care acționează în secret pe această planetă. Dar, chiar dacă ai fi avut astfel de fotografii, mulţi dintre compatrioţii tăi ar fi spus că acestea sunt false, că eu aş fi o făcătură. Trebuie să înțelegi că nu-ți pot da permisiunea de a face fotografii cu mine sau cu echipamentul meu. Şi asta din mai multe motive, pe care nu vreau să le discut cu tine, dar unul dintre motive ar fi acela de a păstra secretul despre înfăţişarea noastră, iar altul este de natură religioasă. Cu toate acestea, ai permisiunea de a face desene cu aspectul meu și cu echipamentele mele.
Pot încerca să mă descriu, dar mă îndoiesc că alții ar fi capabili să-și imagineze aspectul meu real doar pornind de la nişte cuvinte simple. Totuşi, voi încerca. Imaginați-vă corpul unei femei umane normale și aveți la început o imagine bună a corpului meu. Ca şi voi, am un cap, două brațe, două picioare, iar proporțiile corpului meu sunt la fel ca şi al vostru.
Ca şi femeie, avem şi noi doi sâni, dar sânii noştri nu sunt la fel de mari ca și cele ale femeii umane. Organele de reproducere externe sunt, pentru ambele se-xe, mai mici decât cele ale oamenilor, dar ele sunt vizibile și au aceeași funcție ca și ale voastre. Pielea mea este, în principal, de culoare verde-bej și avem unele modele de puncte maronii neregulate (fiecare punct are dimensiunea de 1 – 2 centimetri) pe pielea noastră.
Ochii mei sunt un pic mai mari decât ochii umani (din acest motiv, putem vedea mai bine în întuneric) și, de obicei, sunt de culoare neagră, fiind înconjuraţi de un mic iris luminos de culoare verde (masculii au un iris verde închis). Avem urechi rotunde externe, dar acestea sunt mai mici și nu atât de curbate ca ale voastre, dar putem auzi mai bine pentru că urechile noastre sunt mai sensibile la sunete. Putem auzi, de asemenea, o gamă mai largă de sunete. Avem şi un mușchi sau „capac” peste urechi, care se poate închide complet, atunci când, de exemplu, suntem sub apă. Nasul nostru este mai ascuțit și există o curbură în formă de V între nări, ceea ce le-a permis strămoșilor noştri să „perceapă” temperatura. Am pierdut cea mai mare parte din această capacitate, dar încă putem simți temperatura mult mai bine cu acest „organ”.
Buzele noastre sunt modelate ca ale voastre (cele de la femele un pic mai mari decât cele de bărbați), dar de o culoare maronie, iar dinții noștri sunt foarte albi și puternici, chiar mai ascuțiţi decât dinții mamiferelor. Nu avem culori diferite la păr, ca şi voi, părul fiind de culoare maronie-verzui. Firele noastre de păr sunt mai groase și mai puternice decât ale voastre și ele cresc foarte lent. În plus, capul este singura parte a corpului nostru unde avem fire de păr.
Cele cinci degete de la mâini sunt un pic mai lungi şi mai subţiri decât degetele umane, iar pielea de pe palmă este netedă, așa că nu avem acele linii ca şi voi. De asemenea, nu avem amprente la degete, ca şi voi. Dacă atingi pielea mea de pe mână, o să simți că ea este mai fină decât pielea voastră păroasă. Unghiile sunt gri și, în general, mai mari decât ale voastre. Pentru că sunt femelă, am unghiile mai mici şi mai rotunjite; masculii au unghii de 5-6 centimetri.
Următoarea caracteristică este foarte diferită de corpul vostru și constituie o parte a originii noastre reptiliene: dacă atingi spatele părții superioare a corpului meu, vei simţi o linie osoasă dură prin hainele mele. Aceasta nu este coloana vertebrală, ci o structură externă foarte dură, de plăci, ce porneşte de la cap şi până la şold. Există un număr extrem de mare de nervi şi vase mari de sânge în această structură şi suntem foarte sensibili la atingere; acesta este motivul pentru care avem mereu probleme să stăm în scaune cu spătar.
Sarcina principală a acestor plăci mici este aceea de reglare a temperaturii corpului nostru; dacă vom sta în lumina Soarelui sau în faţa unei lumini artificiale, aceste plăci devin mai pline de sânge, iar Soarele este capabil să încălzească sângele nostru de reptoizi (care circulă prin corp și prin intermediul plăcilor), oferindu-ne astfel o mare plăcere.
Ce altceva diferenţe sunt faţă de voi? O, nu avem buric, pentru că ne-am născut într-un mod diferit decât cel cu care mamiferele se nasc. Celelalte diferențe exterioare sunt minore și cred că nu trebuie să mai vorbim de toate acum, pentru că cele mai multe dintre ele nu sunt vizibile, dacă vom purta haine. Sper ca descrierea corpului meu a fost suficient de detaliată.
(Va urma)
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
În august 2016, publicam acest articol (Un aşa-zis interviu din 1964 cu un extraterestru ne dezvăluie secrete terifiante! Universul, viaţa, moartea, Dumnezeu şi extratereştrii sunt altceva decât credem noi!) despre un aşa-zis interviu cu un extraterestru, eveniment care ar fi avut loc în anul 1964.
