În pădurile tropicale africane, avem o descoperire majoră care schimbă istoria umanităţii în urmă cu 150.000 de ani


Ani de zile, s-a crezut că pădurile tropicale sunt bariere în calea supraviețuirii umane timpurii, dar noi dovezi au spulberat această presupunere. Un studiu inovator relevă faptul că oamenii preistorici trăiau fără probleme în pădurile tropicale ale Coastei de Fildeş (Africa) în urmă cu 150.000 de ani – mai mult decât dublul estimării anterioare. Această descoperire rescrie înțelegerea noastră despre adaptabilitatea umană timpurie și sugerează că strămoșii noștri au trăit în medii mult mai diverse decât s-a crezut odată.

Pădurile tropicale sunt unul dintre biomii majori ai lumii, dar până de curând, cercetătorii credeau că oamenii au început să locuiască acolo doar în trecutul nu foarte îndepărtat (câteva mii de ani). Cu toate acestea, noile dovezi dezvăluie faptul că oamenii trăiau în pădurile tropicale africane cu cel puțin 150.000 de ani în urmă. Oamenii au apărut pentru prima dată în Africa în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, dar multe detalii despre mediile în care noi am evoluat rămân neclare. Pădurile tropicale, în special, au fost adesea trecute cu vederea în aceste discuții, văzute în mod tradițional ca medii dificile pentru supraviețuirea umană timpurie. Dar, un studiu publicat pe 26 februarie 2025 în revista „Nature” contestă această presupunere.

Povestea acestei descoperiri începe în anii ’80, când un sit arheologic a fost investigat pentru prima dată de către co-autorul studiului mai sus menţionat, profesorul Yodé Guédé al L’ArDiriaté Félix Houphouët-Boigny, într-o misiune comună ivoriană-sovietică. Rezultatele acestui studiu inițial au relevat un sit profund stratificat, care conține unelte de piatră într-o zonă a pădurii tropicale actuale. Dar vârsta instrumentelor nu a putut fi determinată atunci.

Dar, totul s-a schimbat în zilele noastre: „Cu ajutorul profesorului Guédé, am relocat situl inițial și am putut reinvestiga folosind metode de ultimă generație care nu erau disponibile cu 30-40 de ani în urmă”, spune dr. James Blinkhorn, cercetător la Universitatea din Liverpool și la Institutul de Geoantropologie Max Planck. Studiul reînnoit a avut loc la timp, deoarece situl a fost distrus de activitatea minieră.

„Înainte de studiul nostru, cele mai vechi dovezi sigure pentru aşezări umane în păduri tropicale africane datau în urmă cu aproximativ 18.000 de ani, iar cele mai vechi dovezi din lume pentru aşezări umane în păduri tropicale proveneau din Asia de Sud-Est, cu aproximativ 70.000 de ani în urmă”, explică dr. Eslem Ben, cercetător la Centrul Național pentru Evoluție Umană (Cenieh) / Institutul de Geoantropologie Max Planck și autorul principal al studiului.

Cercetătorii au folosit mai multe tehnici de datare, inclusiv luminiscență stimulată optic și rezonanță cu spin-electroni, pentru a ajunge la această dată, de 150.000 de ani vechime. În același timp, probele de sedimente au fost cercetate separat pentru polen, rămășițe de plante silicifiate numite fitolituri și izotopi de ceară de frunze. Analizele au indicat că regiunea a fost puternic împădurită, cu ceară de polen și frunze tipice pentru pădurile tropicale din Africa de Vest. Nivelurile scăzute de polen de iarbă au arătat că situl arheologic nu se afla într-o fâșie îngustă de pădure, ci într-o pădure densă.

Sursa: studiul ştiinţific „Humans in Africa’s wet tropical forests 150 thousand years ago” / nature.com


DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.