Site de secrete, stiinta si metafizica

Cele trei piramide egiptene sunt asemănătoare cu cele 3 piramide mexicane de la Teotihuacan?

5 24

Toată lumea ştie de cele trei piramide egiptene celebre, de pe platoul Gizeh. Mai puţin faimoase, dar totuşi cunoscute, sunt piramidele mexicane de la Teotihuacan. Dar oare există vreo legătură între piramidele din Mexic şi cele din Egipt?

Câţiva arheo-astronomi, care au folosit cele mai recente programe de calculator destinate cartografierii, au demonstrat de curând că grupul celor trei piramide, celebre în întreaga lume, de pe platoul Gizeh din Egipt formează o diagramă terestră exactă a celor trei stele din brâul constelaţiei Orion. Şi nu aceasta era limita hărţii cereşti pe care preoţii Egiptului antic o întocmiseră în nisipurile malului apusean al Nilului. În viziunea lor generală era inclus un element natural – fluviul Nil – care se află exact acolo unde ar fi trebuit să fie dacă ar fi fost proiectat să reprezinte Calea Lactee.

Piramidele mexicane: locul celor care urmau drumul zeilor

Încorporarea unui „plan ceresc” în siturile-cheie din Egipt şi din Mexic nu exclude în niciun caz funcţiile religioase. Dimpotrivă, indiferent pentru ce alt scop le-ar fi fost destinate, cert este că monumentele de la Teotihuacan, ca şi cele de pe platoul Gizeh, au jucat roluri importante în viaţa comunităţilor pe care le slujeau. Astfel, tradiţiile din America centrală culese în secolul al XVI-lea de către părintele Bernardino de Sahagun exprimă în mod elocvent, larg răspândita credinţă că Teotihuacan-ul a îndeplinit în vremurile străvechi cel puţin o funcţie religioasă importantă şi specifică. Potrivit acestor legende, Oraşul Zeilor era cunoscut sub denumirea de mai sus deoarece „cârmuitorii îngropaţi acolo, după moartea lor nu piereau, ci deveneau zei”. În plus, era cunoscut ca „locul celor care urmau drumul zeilor” şi „locul în care se făceau zeii”.

Şi piramidele egiptene aveau ca scop “înălţarea în tovărăşia zeilor”

Era oare o coincidenţă faptul că acesta pare să fi fost scopul religios al celor trei piramide de la Gizeh? Hieroglifele arhaice din Textele Piramidelor – cea mai veche inscripţie coerentă din lume – lasă prea puţin loc pentru dubii în privinţa faptului că scopul final al ritualurilor oficiate în acele construcţii colosale este de a prilejui transfigurarea faraonului decedat – adică de a „deschide uşile firmamentului şi de a face un drum” în aşa fel încât el să se poată „înălţa în tovărăşia zeilor”.

Ideea piramidelor ca dispozitive proiectate (probabil într-un oarecare sens metafizic) „pentru transformarea oamenilor în zei”, este prea ciudată şi extraordinară pentru a se fi ajuns la ea în mod independent atât în Egiptul antic cât şi în Mexic. Şi tot aşa e şi ideea de a utiliza amplasamentul siturilor sacre, pentru a încorpora în ele planul celest.
În afară de asta, există şi alte asemănări bizare care merită să fie luate în considerare.

Alte asemănări între piramidele egiptene şi cele mexicane

Întocmai ca la Gizeh, la Teotihuacan au fost construite trei piramide principale: Piramida/Templu a lui Quetzalcoatl, Piramida Soarelui şi Piramida Lunii. Întocmai ca la Gizeh, planul sitului nu e simetric, aşa cum ar fi fost de aşteptat, ci implică două construcţii în aliniere directă una faţă de cealaltă, în timp ce a treia pare să fi fost deviată în mod deliberat într-o parte. În fine, la Gizeh, vârful Marii Piramide şi cel al Piramidei lui Kefren sunt la acelaşi nivel, chiar dacă prima este o construcţie mai înaltă decât a doua. În mod asemănător, la Teotihuacan vârfurile Piramidelor Soarelui şi Lunii sunt la acelaşi nivel, deşi cea dintâi e mai înaltă. În ambele cazuri, motivul este acelaşi: Marea Piramidă a fost clădită pe un teren mai jos decât Piramida lui Kefren, iar Piramida Soarelui se află pe un teren mai jos decât Piramida Lunii.

Pot fi toate acestea doar coincidenţe? Nu este mai logic să se tragă concluzia că există o străveche legătură între Mexic şi Egipt? Nu merită oare să se considere fără idei preconcepute ipoteza că piramidele din Egipt şi ruinele de la Teotihuacan ar putea exprima tehnologia, cunoştinţele geografice, astronomia bazată pe observaţii (şi poate şi religia) unei civilizaţii din trecut, uitată şi care cândva – aşa cum se spune în Popol Vuh – „cerceta cele patru colţuri, cele patru colţuri ale bolţii cereşti, şi faţa rotundă a Pământului”?

Printre oamenii de ştiinţă există o convingere larg răspândită cu privire la vechimea piramidelor de la Gizeh, considerată ca fiind de aproximativ 4.500 de ani. Referitor la Teotihuacan nu există o asemenea unanimitate. Nici Străzii Morţilor, nici templului lui Quetzalcoatl, nici Piramidelor Soarelui şi Lunii nu li s-a determinat niciodată vechimea în mod definitiv. Majoritatea savanţilor cred că oraşul a înflorit între anii 100 î.Hr. şi 600 d.Hr., dar alţii argumentează cu tărie că trebuie să fi devenit important mult mai devreme, între anii 1.500 şi 1.000 î.Hr. Mai există şi alţii care încearcă – bazându-se în mare măsură pe considerente geologice – să împingă înapoi data întemeierii până în anul 4.000 î.Hr., înainte de erupţia vulcanului din apropiere, Xitli. Singurul lucru ce se poate spune cu certitudine este acesta: când aztecii, în marşul lor către o putere imperială, s-au împiedicat pentru prima dată de misterioasa cetate, în secolul al XII-lea d.Hr., colosalele ei edificii şi bulevarde erau deja neînchipuit de vechi şi atât de acoperite de o vegetaţie crescută peste ele, încât semănau mai degrabă a caracteristici naturale decât a lucrare omenească. Cu toate acestea, de ele se lega firul unei legende locale, transmisă din generaţie în generaţie, care afirma că fuseseră construite de giganţi27 şi că scopul lor fusese de a-i transforma pe oameni în zei.

Citește și

Utilizăm cookie-urile pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea site-urilor noastre, pentru a te ajuta să navighezi mai eficient de la o pagină la alta, pentru a memora preferinţele tale şi, în general, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor. Accept Cititi mai multe

Politica de intimitate si Cookie