Ce mister încă ascunde cartierul Balta Albă din Bucureşti?
În partea de est a Bucureştiului se află cartierul Balta Albă-Titan. Aici, în trecut, exista fosta comună Dudeşti-Cioplea, desfiinţată în 1950. Pe vremuri, în secolul al XIX-lea, aici locuiau ţărani bulgari colonizaţi după încheierea războiului ruso-turc din 1806-1812, dar şi ţărani români împroprietăriţi de reforma lui Cuza. În această parte a oraşului a fost înfiinţată în 1912 fabrica de ciment Titan, nume preluat de viitorul cartier.
Unii bucureşteni poate se întreabă de ce această zonă se numeşte „Balta Albă”. Exista vreo baltă pe aici? Astfel, o teorie spune că în timpul epidemiei de ciumă din 1813, numită „Ciuma lui Caragea”, morţii erau aduşi în aceste locuri aflate la marginea moşiei Dudeşti şi stropiţi cu var nestins. Ploile spălau varul, formând bălţi albe.
Dar, după alte opinii, pe la 1900, un oarecare Petre a deschis o cârciumă cu gradină de vară. În apropiere se afla un teren, destul de mare, uşor adâncit, unde se strângea apa de ploaie care nu dispărea cu săptămânile. Razele soarelui se reflectau în aceasta baltă, dând impresia unei întinderi albe. Priveliştea i-a îndemnat pe cârciumar să-şi boteze localul Balta Albă. Cârciuma avea o firmă pictată cu o baltă pe care înotau câteva raţe – de unde numele cartierului.
În anii ’70, Ceauşescu a ridicat mai multe blocuri care au format actualul cartier Titan-Balta Albă; în mijlocul cartierului, pe locul unor foste gropi de nisip, a fost amenajat unul dintre cele mai întinse parcuri ale oraşului, Parcul Titan.
În partea de est a Bucureştiului se află cartierul Balta Albă-Titan. Aici, în trecut, exista fosta comună Dudeşti-Cioplea, desfiinţată în 1950. Pe vremuri, în secolul al XIX-lea, aici locuiau ţărani bulgari colonizaţi după încheierea războiului ruso-turc din 1806-1812, dar şi ţărani români împroprietăriţi de reforma lui Cuza. În această parte a oraşului a fost înfiinţată în 1912 fabrica de ciment Titan, nume preluat de viitorul cartier.
