De ceva timp, exoplaneta 55 Cancri-e a fost considerată a fi una „ciudată”. Unii au considerat că ea ar putea fi făcută din diamante. Alții au sugerat că ea era acoperită de lichide de natură exotică. Dar acum, o echipă internațională de astronomi condusă de cercetătorii de la Universitatea din Cambridge, a examinat datele capturate de Telescopul Spaţial NASA Spitzer referitoare la „super-Pămânul” aflat la 40 de ani lumină distanță faţă de noi.
Orbitând o stea asemănătoare Soarelui, în constelația Racului, astronomii au observat planeta stâncoasă prin mai multe orbite întregi, ce au doar 18 ore. Ceea ce ei au descoperit este o lume a extremelor. Planeta are o singură față îndreptată permanent spre stea (la fel ca Luna faţă de Terra). Pe această faţă se găseşte o mare de lavă topită, cu o temperatură de suprafață de 2.400° C. Partea întunecată a planetei stă ceva mai bine; ea este solidă, iar temperatura de suprafaţă e ceva mai mică: 1100° C.
Însă, astronomii consideră că toate aceste caracteristici sunt ciudate: planeta nu ar trebui să fie atât de fierbinte, deşi ea se află destul de aproape de steaua sa. Datele de până acum sugerează că lava care se scurge pe faţa luminoasă a planetei se întăreşte pe faţa ei întunecată: „Partea luminoasă ar putea avea râuri de lavă și bazine mari de magmă extrem de fierbinţi, dar partea întunecată ar putea conţine fluxuri de lavă solidificate, cum ar fi cele găsite în Hawaii”, a declarat Michael Gillon, Universitatea din Liege, Belgia.
Sursa: news.com.au
P.S. Despre această planetă am vorbit şi eu prima dată în 2012, în cadrul acestui articol: Un diamant mai mare decât întreg pământul. Extratereştrii ne-au oferit coordonatele unei planete de diamant? Spuneam atunci următoarele: „Orbitând o stea care e vizibilă cu ochiul liber (40 ani-lumină distanţă faţă de Pământ), astronomii au descoperit o planetă de două ori mai mare decât planeta noastră şi care e alcătuită în mare parte din diamant. Planeta solidă, denumită “55 Cancri e”, orbitează o stea din Constelaţia Racului, şi se roteşte atât de repede încât un an durează 18 ore. Descoperită de o echipă de cercetători americano-franceză, diametrul său e dublu faţă de cel al Pământului, iar masa e de 8 ori mai mare. E incredibil de fierbinte, temperatura atingând pe suprafaţa planetei 1.648 grade Celsius”.
Atunci, astronomii presupuneau că e vorba de o planetă de diamant; acum spun că e vorba de lavă fierbinte şi solidificată. Totuşi, nu înţeleg un lucru: dacă cercetătorii au o aparatură atât de sofisticată încât pot să observe o planetă aflată la incredibila distanţă de 40 de ani-lumină (!!) şi să observe că are „faţă luminoasă şi faţă întunecată”, cum de naiba nu pot ei să descopere planeta X, în interiorul sistemului nostru solar, care nu se poate afla la o distanţă mai mare de 0,1 – 0,3 ani-lumină!? Ceva îmi scapă: ori aparatura de azi folosită pentru descoperirea obiectelor cereşti este mult mai performantă decât ni se spune, ori suntem minţiţi în continuare cu neruşinare…