Recent, părerile religioase ale lui Einstein (considerat a fi cel mai mare fizician al lumii) au câștigat atenția mass-mediei. O scrisoare scrisă de mână, pe care a scris-o cu un an înainte de moartea sa, a fost licitată la New York, pentru o sumă estimată de 1,5 milioane de dolari. În epistolă, Einstein scria următoarele: „Cuvântul „Dumnezeu” nu este pentru mine decât expresia și produsul slăbiciunilor omenești. Biblia este o colecție de legende venerabile, dar totuși destul de primitive. Nicio interpretare, indiferent cât de subtilă ar fi, nu ar schimba acest lucru pentru mine.”
Din această afirmație, s-ar putea presupune că Albert Einstein era lipsit de religiozitate sau chiar un ateu absolut. Dar când a fost întrebat, el a negat. „Există oameni care spun că nu există Dumnezeu”, a spus el unui prieten. „Dar ceea ce mă supără cel mai mult este faptul că mă citează pentru susținerea unor astfel de opinii”. „Puteți să mă faceţi agnostic”, a explicat Einstein într-o altă ocazie, „dar nu împărtășesc spiritul crucificator al ateului profesionist al cărui fervoare se datorează în mare parte unui act dureros de eliberare din legăturile de îndoctrinare religioasă primite în tinerețe”.
Mulți au încercat în repetate rânduri să-l treacă pe Einstein într-o tabără sau alta, dar când a venit vorba de religie, nenumăratele scrieri ale lui Einstein sugerează că el a mers pe calea de mijloc, în care abordează o nouă religie „cosmică”, una bazată pe raționalism și opusă dogmatismului, fără biserici sau învățături centrale, în care Dumnezeu nu este o ființă, ci mai degrabă structura Universului însuși.
Într-un eseu publicat la ArXiv în 2007, fizicienii sârbi Vladimir Djokovic și Petar Grujic, după ce au analizat scrierile lui Einstein, au susținut că acesta a jucat în necunoștință de cauză rolul unui „profet”, exprimând o „spiritualizare nouă” a științei. Un suport deosebit de puternic pentru analiza lor provine dintr-un articol a lui Einstein, prezentat la Simpozionul din New York privind știința, filozofia și religia (1941) în care fizicianul afirmă că religiozitatea reală este atinsă prin eforturi după cunoașterea rațională. El a continuat să-i descrie pe mulți gânditori din trecut, marcați ca „eretici” de religiile tradiționale, ca fiind precursori ai acestei spiritualități futuriste. Oarecum umil, Einstein nu a făcut nicio mențiune despre el însuși ca fiind un astfel de eretic, dar Djoković și Grujić susțin că el a fost mai mult decât atât.
„A început să joace rolul lui Moise, un profet al noii credințe manifestate prin sentimentul religios cosmic”, spun cercetătorii. „Dacă adoptăm definiția cunoașterii ca ceva comun experienţelor noastre individuale, fenomenologice, atunci Einstein a creat într-adevăr lumea noastră. Teoria relativității generale ne oferă cunoștințe despre Univers, o imagine a lumii care există independent de simțurile noastre, este de fapt maximul pe care îl putem înțelege cu mințile noastre limitate. Prin urmare, l-am putea considera pe Einstein ca Demiurg, un creator al lui Dumnezeu”.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Recent, părerile religioase ale lui Einstein (considerat a fi cel mai mare fizician al lumii) au câștigat atenția mass-mediei. O scrisoare scrisă de mână, pe care a scris-o cu un an înainte de moartea sa, a fost licitată la New York, pentru o sumă estimată de 1,5 milioane de dolari. În epistolă, Einstein scria următoarele: „Cuvântul „Dumnezeu” nu este pentru mine decât expresia și produsul slăbiciunilor omenești. Biblia este o colecție de legende venerabile, dar totuși destul de primitive. Nicio interpretare, indiferent cât de subtilă ar fi, nu ar schimba acest lucru pentru mine.”
