5 experimente ştiinţifice care ar fi putut distruge Pământul

Se spune că o mare parte din viaţa de pe Pământul nostru ar fi fost distrusă acum 65 de milioane de ani, odată cu moartea dinozaurilor. Sau cel puţin aşa ar trebui să-i credem pe oamenii noştri de ştiinţă. De asemenea, se spune, că Pământul nostru ar fi fost distrus sau devastat de cel puţin câteva ori de-a lungul îndelungatei istorii, din cauze naturale (căderea vreunui asteroid sau vreunei comete). Însă, odată cu descoperirea bombei atomice, la finalul celui de-al doilea război mondial, există frica (naturală, aş putea spune) că Pământul ar putea fi distrus şi de mâna omului, utilizându-se armele nucleare. Dar, în ultimii ani a mai apărut o frică: Acceleratorul de particule de la Geneva, ale cărui experienţe ar putea să creeze găuri negre care pur şi simplu „să devoreze” Pământul!

În acest articol, vom vorbi de 5 experimente artificiale care ar fi putut pune în pericol întreaga lume. Citiţi-le cu atenţie, căci sunt foarte interesante!

1) Mega-gaura rusească din peninsula Kola

Localizată în zona Cercului Arctic, în nord-vestul Rusiei, această gaură se pare că ar fi cea mai adâncă din istorie. Oamenii de ştiinţă sovietici au început săparea găurii în anul 1970, ajungând în 1989 la adâncimea de 12.262 de metri. Sovieticii doreau să treacă prin crusta Pământului şi să ajungă în mantaua superioară, deşi nimeni nu ar fi ştiut ceea ce s-ar fi întâmplat. Exista teama că această săpătură uriaşă ar fi putut produce cutremure uriaşe sau chiar elibera forţe demonice din iad… Oricum, proiectul a fost abandonat ca urmare a temperaturilor excesive (177 de grade), ceea ce nu mai permitea o excavare eficientă.

2) Testul Trinity

Făcând parte din Proiectul Manhattan al Armatei Americane, Testul Trinity, realizat pe 16 iulie 1945, a fost prima detonare a unui dispozitiv nuclear. Dezvoltarea mai lentă a bombei s-a datorat fricilor omului de ştiinţă Edward Teller… care a speculat faptul că o bombă cu fisiune ar putea aprinde atmosfera Pământului, ca urmare a reacţiei de fisiune de auto-susţinere a nucleului de azot. Calculele ulterioare au arătat că şansele unui asemenea eveniment erau extrem de mici, aşa că s-a mers mai departe cu dezvoltarea proiectului. Bomba a produs o putere de explozie de 21 kilotone TNT, ceea ce l-a făcut pe omul de ştiinţă Robert Oppenheimer să-şi aducă aminte de un fragment din scriptura hindusă: „Acum am devenit Moartea, distrugătorul lumilor.”

3) Acceleratorul de particule de la Geneva

Atunci când a fost pus în funcţiune, pe 10 septembrie 2008, mulţi au crezut că Acceleratorul de Particule de la Geneva va aduce sfârşitul lumii. Acceleratorul în valoare de 6 miliarde de dolari, a fost proiectat pentru a accelera razele de protoni, în jurul unui tunel în cerc în lungime de 27 de kilometri, pentru a simula găurile negre microscopice care s-au format în timpul Big Bang-ului. Unii s-au temut că aceste mici găuri negre s-ar mări şi ar devora Pământul, dar oamenii de ştiinţă au respins această idee, calculând că orice gaură neagră astfel formată s-ar evapora ca urmare a „Radiaţiei Hawking”.

4) Operaţiunea Starfish Prime

Dr. James Van Allen a descoperit că, începând cu 1.500 km deasupra Pământului, există o centură de radiaţii extrem de periculoasă pentru organismele vii, inclusiv pentru oameni. În 1962, a avut loc operaţiunea „Starfish Prime”, prin care NASA a încercat să creeze un coridor prin această centură, prin intermediul exploziei a 1,4 megatone de TNT, la 400 de kilometri deasupra Pământului. Nu numai că nu s-a obţinut acest coridor, dar s-a mai creat încă o centură de radiaţii, de data aceasta de origine artificială. În 2002, această zonă artificială era de 25 de ori mai periculoasă decât cea mai intensă zonă de radiaţii naturală. Astronomul Bernard Lovell spunea atunci că această explozie va avea efecte catastrofale, atât pe Pământ, cât şi în spaţiu.

Dacă, până acum am vorbit doar de experimente care s-au dovedit că nu au afectat Pământul, să vorbim în continuare de un experiment care ar putea să afecteze Pământul în viitor.

5) SETI (programul de căutare a vieţii extraterestre)

SETI este un program de căutare în Cosmos a unor semnale ce ar putea proveni de la civilizații extraterestre dezvoltate, inteligente. În 1896, Tesla a teorizat faptul că radio-ul ar putea fi folosit pentru căutarea unor civilizaţii extraterestre. 3 ani mai târziu, în 1899, el ar fi recepţionat nişte semnale misterioase provenind de pe planeta Marte. Dar, unii oameni de ştiinţă sunt îngrijoraţi pentru că se doreşte implementarea unui program SETI activ… adică să trimitem noi în spaţiul cosmic mai multe semnale radio care să fie recepţionate de alte civilizaţii extraterestre. De exemplu, Stephen Hawking a avertizat că este o idee proastă pentru omenire, pentru că nu avem idee despre avansurile tehnologice ale celor care ne-ar răspunde şi nici de intenţiile lor. Oare e bine să le trimitem extratereştrilor locaţia noastră în Cosmos? Dacă ne vor găsi mai uşor şi apoi ne vor distruge?

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.