Prin zvastică se înţelege o cruce echilibrată, cu braţele egale, îndoite la capete în unghi drept, în sensul acelor de ceasornic, ori invers. Zvastica este semnul cel mai vechi şi mai răspândit din lume, care a servit ca simbol religios la multe popoare orientale şi ca emblemă politică a naziştilor şi a partidelor de tip fascist. Termenul german „Swastika” derivă din cuvintele sanscrite „su”, care înseamnă „bine”, şi „asti”, care se traduce prin „a fi”, altfel spus, prin „svasti” se înţelege „starea de bine”. În urmă cu câţiva ani, în Uniunea Europeană au avut loc discuţii privind interzicerea zvasticii din cauza asocierii ei cu fascismul, cu ură şi cu rasismul naziştilor, cu toate că acest simbol a existat cu mult înainte ca el să fie preluat de Adolf Hitler.
Dacă astăzi zvastica este cunoscută doar ca simbol al nazismului, în trecutul îndepărtat ea a constituit unul dintre cele mai vechi semne cu substrat magic, fiind folosită atât de popoarele din Europa, cât şi de cele din Asia şi America Centrală. În jainism, religie şi şcoala filosofică indiană opusă brahmanismului, zvastica este singurul simbol sfânt, considerat un semn aducător de noroc, şi de aceea e prezent pe toate templele şi cărţile sfinte. Ceremoniile religioase din cadrul acestui cult încep şi se termină, totdeauna, cu crearea unei zvastici din boabe de orez, în jurul altarului. Pe o plăcută aztecă, descoperită în Mexic, este reprezentată o zvastică puţin diferită de cea pe care o cunoaştem în mod curent. Ea are la braţele crucii câte un vârf de săgeată care arată că forţele universale, pe care le reprezintă, nu sunt moarte, ci sunt în continuă acţiune, cercul care se obţine prin rotirea imaginară a acestor braţe simbolizând Universul.
Cercetătorii români au descoperit pe teritoriul Transilvaniei, în cultura Turdas, un semn care simbolizează mişcarea universală, având formă unei zvastici, săpată pe un vas de ritual şi colorată cu pastă albă. Vechimea acestei zvastici este mai mare cu 3.000 de ani faţă de cea descoperită la azteci. Pe un alt vas descoperit la Cîrcea, jud. Dolj, este reprezentat un desen format din două litere de „S” suprapuse care formează „ciocanul lui Thor”, semn care are o vechime de 6.000 î. Chr.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Prin zvastică se înţelege o cruce echilibrată, cu braţele egale, îndoite la capete în unghi drept, în sensul acelor de ceasornic, ori invers. Zvastica este semnul cel mai vechi şi mai răspândit din lume, care a servit ca simbol religios la multe popoare orientale şi ca emblemă politică a naziştilor şi a partidelor de tip fascist. Termenul german „Swastika” derivă din cuvintele sanscrite „su”, care înseamnă „bine”, şi „asti”, care se traduce prin „a fi”, altfel spus, prin „svasti” se înţelege „starea de bine”. În urmă cu câţiva ani, în Uniunea Europeană au avut loc discuţii privind interzicerea zvasticii din cauza asocierii ei cu fascismul, cu ură şi cu rasismul naziştilor, cu toate că acest simbol a existat cu mult înainte ca el să fie preluat de Adolf Hitler.
