Secretul basmului celebru „Hansel şi Gretel”: s-a inspirat el din Marea Foamete din 1315-1317 din Europa?
„Hansel și Gretel” este un celebru basm german, adaptat și publicat de Frații Grimm în 1812. În basm, Hansel şi Gretel sunt doi frați ce aveau o familie foarte săracă. Într-una din zile, mama si tatăl lor au hotărat să îi ducă pe cei doi copii în mijlocul pădurii și să-i lase acolo, deoarece nu mai aveau ce să le dea de mâncare. Cei doi, rătăciţi în pădure, dau de o vrăjitoare bătrână, care are intenţii malefice cu Hansel şi Gretel – şi anume a-i mânca. Însă, cei doi copii reuşesc să o omoare pe vrăjitoarea cea rea şi îşi însuşesc bogăţiile acesteia.
Dar, ştiţi care e originea acestui basm binecunoscut? Foarte interesantă este teoria conform căreia „Hansel şi Gretel” ar fi putut să se fi inspirat din Marea Foamete din 1315 – 1317. Lipsa alimentelor i-a făcut atunci pe mulţi părinţi să-şi abandoneze copiii, astfel încât putându-se explica abandonarea lui Hansel şi Gretel în pădure. De asemenea, prezenţa vrăjitoarei canibale în basm reflectă măsurile extreme pe care unii oameni le-au luat în timpul foametei, inclusiv acte de canibalism.
Marea Foamete din 1315-1317 a cuprins cea mai mare parte a Europei (extinzându-se spre est până la Rusia și spre sud până la Italia) şi a provocat numeroase decese de-a lungul unui număr extins de ani. Perioada a fost marcată de niveluri extreme de criminalitate, boli, moarte în masă și chiar canibalism și pruncucidere. Criza a avut consecințe pentru Biserică, stat, societatea europeană și pentru calamitățile viitoare care vor urma în secolul al XIV-lea.
În primăvara anului 1315 o ploaie neobișnuit de puternică a început să cadă asupra teritoriului Europei. De-a lungul primăverii și verii a continuat să plouă, iar temperatura a rămas rece. În astfel de condiții, cerealele nu s-au putut coace, ducând la eșecuri de scară largă ale culturilor. Eșecurile culturilor nu au fost singura problemă; boala bovinelor a determinat scăderea numărului de oi și bovine cu până la 80%.
Au fost afectate toate segmentele societății, de la nobili la țărani, dar mai ales țăranii, care reprezentau 95% din populație și care nu aveau rezerve de hrană. S-au sacrificat animalele de tracțiune, s-au consumat seminţe, s-au abandonat copiii, care au fost lăsaţi să se descurce singuri (vedeți „Hansel și Gretel”) și, unii bătrâni au refuzat să mai mănânce, pentru ca generația tânără să supraviețuiască.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
„Hansel și Gretel” este un celebru basm german, adaptat și publicat de Frații Grimm în 1812. În basm, Hansel şi Gretel sunt doi frați ce aveau o familie foarte săracă. Într-una din zile, mama si tatăl lor au hotărat să îi ducă pe cei doi copii în mijlocul pădurii și să-i lase acolo, deoarece nu mai aveau ce să le dea de mâncare. Cei doi, rătăciţi în pădure, dau de o vrăjitoare bătrână, care are intenţii malefice cu Hansel şi Gretel – şi anume a-i mânca. Însă, cei doi copii reuşesc să o omoare pe vrăjitoarea cea rea şi îşi însuşesc bogăţiile acesteia.
