OZN-urile se ascund sub nori: două cazuri uimitoare din Australia şi Finlanda

**Imagine:** generata de AI (**Microsoft Designer**)

Privind pe fereastra unei case de pe stâncă, de pe țărmul mării (Sydney, Australia), într-o după-amiază târzie din primăvara anului 1965, o turistă a observat un frumos nor roz staționar. O oră mai târziu, când s-a uitat din nou, norul se mișca în direcția ei și curând ajunsese sub nivelul ochilor ei, permițându-i să privească în jos spre el și să vadă, spre uimirea ei, un obiect rotund și alb. Gurile de ventilație de pe lateralul obiectului emiteau un abur gri care, în timp ce învăluia totul, cu excepția părții superioare a obiectului, devenise roz. „Norul”, pe scurt, era o creație artificială.

Ca și cum acest lucru nu ar fi fost suficient de uluitor, un sunet de motor s-a auzit dinspre obiectul care încă cobora. O scară luminoasă a fost coborâtă de dedesubt, iar o figură umană a coborât pe o treaptă inferioară. Acolo s-a așezat și a îndreptat un reflector spre marea de dedesubt. La o oarecare distanță, pe apă, o rază roz a țâșnit în aer. Imediat scara s-a retras, iar obiectul a țâșnit în direcția razei. Apoi, OZN-ul a dispărut într-un bliț roz intens.

O întâmplare asemănătoare avem în după-amiaza zilei de 7 ianuarie 1970, când doi pasionați de schi finlandezi ar fi întâlnit un misterios „nor” roșu luminos care, atunci când s-a apropiat la mai puțin de 15 metri de ei, s-a dovedit a conține în centru un disc bombat din care erupea fum. Obiectul plutea în apropierea lor și, în lumina pe care o arunca, au putut vedea un umanoid înalt de 1 metru, cu o față palidă și un nas ca un cârlig, dar fără ochi vizibili. Creatura stătea pe pământ, chiar sub OZN. După aproximativ 20 de secunde, ceața roșie a reapărut brusc și, până când s-a disipat, atât obiectul, cât și ființa dispăruseră.