Cei 7 „Mari Anunnaki” care au hotărât starea omenirii în anii 11.000 î.Hr., 7400 î.Hr., 3800 î.Hr. şi 200 î.Hr. Următoarea dată va fi 3.400 d.Hr.?

Manetho, cunoscut și ca Manethon din Sicyon, a fost un istoric și preot egiptean din Sebennytos, care a trăit în timpul dinastiei ptolemeice, secolul III î.Hr.. Manetho a scris Aegyptiaca (Istoria Egiptului). Lucrarea sa este una de referință pentru egiptologi și este adesea folosită ca dovadă a cronologiei domniilor faraonilor. Mult timp, nimeni nu a dat o atenţie deosebită numărului de 3.650 de ani pe care Manetho l-a atribuit domniei „semizeilor” din dinastia lui Thot. Însă, conform cercetătorului Zecharia Sitchin, autorul ipotezei extratereştrilor Anunnaki, această cifră este deosebit de semnificativă, căci nu diferă decât cu 50 de ani faţă de cei 3.600 de ani ai revoluţiei lui Nibiru, posibila planetă natală a Anunnakilor.

Nu întâmplător – considera Zecharia Sitchin – progresul omenirii din epoca de piatră până la înalta civilizaţie sumeriană s-a produs în intervale de câte 3.600 de ani – la datele aproximative de 11.000 î.Hr., 7400 î.Hr. şi 3800 î.Hr. Ca şi cum, de fiecare dată, o „mână misterioasă” ar fi „cules omul din declin, ridicându-l la un şi mai înalt nivel de cultură, cunoaştere şi civilizaţie”; fiecare caz a coincis cu recurenţa momentului când Anunnakii se puteau deplasa tur-retur între Pământ şi Nibiru.

Aceste progrese s-au răspândit din nucleul mesopotamian prin întreaga lume antică; iar epoca egipteană a „semizeilor” (vlăstare ale împreunării dintre zei şi oameni) – între anii 7100 î.Hr. şi 3450 î.Hr., după Manetho – coincide indiscutabil cu perioada neolitică din Egipt. Putem presupune că la fiecare dintre aceste intervale soarta omenirii şi relaţiile zeilor cu ea erau discutate de Marii Anunnaki, cei „şapte care hotărăsc”.