Morcovii au fost sursa uneia dintre marile dezinformări din cel de-al doilea război mondial; germanii nu puteau înţelege cum piloţii englezi puteau vedea avioanele de la mare distanţă, chiar şi pe întuneric. Ca să-i împiedice să-şi dea seama că inventaseră un lucru foarte deştept, radarul, britanicii au dat drumul unui zvon nutriţionist pe cât de elaborat, pe atât de inventat. Carotenii din morcovi, au explicat ei, sunt transportaţi la ochi şi convertiţi în retinol, o moleculă care detectează lumina din ochi (lucru în principiu adevărat şi un mecanism plauzibil); aşadar, soldaţii englezi ar fi fost hrăniţi cu uriaşe platouri pline cu morcovi, pentru a vedea cât mai bine.
O altă idee falsă promovată este aceea că un consum mare de betacaroten ar putea preveni, încetini sau opri dezvoltarea cancerului. Într-un studiu din 1994, făcut în Finlanda şi intitulat „Alpha-Tocopherol Beta-Carotene Cancer Prevention Study Group. The effect of vitamin E and beta carotene on the incidence of lung and other cancers în male smokers”, 30.000 de participanţi cu risc crescut de cancer pulmonar au fost randomizaţi pentru a primi ori betacaroten, ori vitamina E, ori ambele, ori niciuna. Nu doar că printre cei care au primit aşa-zisul protector betacaroten au apărut mai multe cazuri de cancer, comparat cu placebo, dar şi mortalitatea grupului căruia i s-au administrat vitamine s-a dovedit mai mare, atât din cauza cancerului pulmonar, cât şi bolilor de inimă.
Într-un alt studiu din 1993 („Statistical design and monitoring of the Carotene and Retinol Efficacy Trial„), au fost studiate două grupuri de persoane sporit de cancer pulmonar: fumătorii şi persoanele expuse la azbest la locul de muncă. Unei jumătăţi i s-a dat betacaroten şi vitamina A, în vreme ce cealaltă a primit placebo. Ar fi trebuit recrutaţi 18.000 de participanţi pe parcurs, cu intenţia ca aceştia să fie urmăriţi, în medie, 6 ani, însă studiul a fost finalizat mai devreme, socotindu-se că ar fi non-etic să se continue. De ce? Oamenii care luaseră tabletele cu antioxidanţi erau cu 46% mai predispuşi să moară de cancer şi cu 17% mai predispuşi să moară din alte cauze decât cei ce luaseră placebo.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
