Misterul regatului Lyonesse – un tărâm antic minunat, cu oraşe superbe, dar pierdut sub valurile oceanului

2.200 vizualizari

În partea de sud-vest a comitatului Cornwall, Anglia, nu se află nimic altceva decât apă şi câteva insuliţe numite Scilly Isles. Legendele spun că sub valurile fiorosului Ocean Atlantic zac rămăşiţele unui frumos şi vechi regat Lyonesse. Este un regat născut direct din legendele Regelui Arthur, care a reuşit să supravieţuiască marelui potop. Localnicii cred că dacă te uiţi în direcţia corectă, la reflux, poţi chiar să vezi sub apă turnuri şi domuri. Câteodată, târziu în noapte, ai senzaţia că auzi dangătul clopotelor de la bisericile scufundate.

Se spune că Lyonesse a fost o ţară minunată, cu oraşe superbe, care se întindea mult spre vest, spre Land End, de la Muntele St. Michael, până dincolo de Scilly Isles. Se presupunue că în Lyonesse au existat peste 140 de biserici, iar întreaga zonă era acoperită de o frumoasă pădure. Nu a mai rămas nimic din toate acestea pentru că pe 11 noiembrie 1099 zona a fost inundată şi toţi locuitorii, mai puţin unul, au murit înecaţi. Singurul supravieţuitor, Trevilian, a văzut teribilele valuri năpustindu-se şi a reuşit să se urce pe calul său şi să fugă spre o zonă mai înaltă şi mai sigură. Oraşele din Lyonesse au dispărut pentru totdeauna; doar cele mai înalte culmi ale regatului se mai văd ieşind din valuri. Ele se zăresc la o distanţă de 32 kilometri de Land End şi sunt cunoscute sub denumirea de Scilly Isles.

Potrivit unei alte versiuni a legendei, când Regele Arthur a fost rănit în bătălia sa finală împotriva lui Mordred, resturile armatei duşmane l-au urmărit pe rege până în Lyonesse. În momentul în care Arthur şi oamenii lui au ajuns pe cea mai înaltă culme a regatului a apărut fantoma lui Merlin. El a provocat un potop şi armata lui Mordred a fost înecată. Se spune că Arthur a murit în Scilly Isles, numele lui fiind asociat pentru multă vreme cu cel al regatului Lyonesse. Alfred Lord Tennyson a avansat chiar teoria potrivit căreia acolo şi-a avut marele rege faimoasa şi misterioasa curte, Camelot.

Care sunt dovezile care susţin acest mit fantezist? În primul rând, la baza muntelui Sf. Michael se pot vedea urme fosilizate ale unei păduri. Deci, acolo unde acum se întinde marea cândva a existat o pădure. De asemenea, în adâncul mării, la baza insulelor Scilly, de-a lungul malurilor, este posibil să se descopere ziduri şi ruine. Se mai ştie, de asemenea, că zona insulelor Scilly a fost cândva o arie compactă, după cum o atestă unele documente datând din secolul al IV-lea d.Hr.

Totodată, se mai crede că grupul de şapte roci, aflate la jumătatea distanţei dintre Land’s End şi Scilly Isles, cunoscute sub numele de Şapte Pietre, au marcat cândva graniţele unui mare oraş. Marinarii şi pescarii localnici numesc acea zona „Oraşul”. De asemenea, unii marinari au povestit chiar că în plasele lor au găsit fragmente de uşi şi ferestre.

În 1930, Stanley Baron, un jurnalist de la un ziar londonez, News Cronicle, aflat pentru o vreme în Sennen Cove, o localitate situată la nord de Land End, a fost trezit într-o noapte de zgomotul înfundat al unui dangăt de clopot. Gazda lui i-a explicat că ceea ce a auzit el a fost dangătul fantomatic al clopotelor bisericii din Lyonesse. Edith Oliver, fost primar al oraşului Wilton, în Salisbury, un alt martor credibil, pretinde că a văzut de două ori turnurile, turlele şi cupolele din Lyonesse.

Oamenii de ştiinţă contestă aceste legende. Oceanografii sunt convinşi că în ultimii 3000 de ani nu s-au înregistrat diferenţe de flux atât de mari încât să fie posibil un astfel de fenomen. Însă, cu toate că ei contestă aceste poveşti fantastice, pe ţărmurile multor insule din Scilly Isles există dovezi certe ale existenţei regatului Lyonesse. Şi numai argumentele oceanografilor nu sunt suficiente pentru a-i împiedica pe bătrânii marinari să creadă în aceste mituri. Uneori o poveste este atât de minunată încât ar fi păcat să laşi ştiinţa să o distrugă.