Misterioasa „muzică transcendentală” – muzica auzită lângă oamenii muribunzi! Aşa s-a întâmplat şi pentru marele poet Goethe…
În ziua de 22 martie 1832, la ora 22 seara, cu două ore înainte de moartea lui Goethe, o trăsură s-a oprit în afara casei marelui poet. Din ea a coborât o doamnă, contesa V., a admiratoare entuziastă a poetului, care a primit-o întotdeauna cu plăcere, datorită plăcerii conversaţiei. În timp ce urca pe scări, femeia se opri brusc, ascultând ceva, apoi întrebând servitorul: „Ce!? Muzică în casa asta? Dumnezeule, cine ar putea să cântă la ora aceasta!?” Servitorul ascultă la rândul său, dar nu răspunse.
Între timp, contesa traversase salonul și intră în camera de studiu a poetului, unde numai ea avea privilegiul de a intra. Frau von Goethe, cumnata poetului, a întâmpinat-o. Cele două femei se îmbrăţişară, iar contesa o întrebă pe cealaltă femeie: „În timp ce mă urcam sus, am auzit muzica în casă. De ce? Sau m-am înșelat?”
– „Ai auzit și tu?”, răspunse Frau von Goethe. „Este inexplicabil! Începând de ieri, o muzică misterioasă răsună din când în când, intră în urechile noastre, în inimile noastre, în oasele noastre. Mi s-a părut că auzeam sunetul unui pian, clar și apropiat. În această dimineață eram atât de sigură, că l-am trimis pe slujitor la vecini, rugându-i să nu mai cânte la pian, ţinând cont de faptul că poetul Goethe e pe moarte. Dar toți au spus același lucru: că știau foarte bine cât de bolnav este poetul și nu doreau să-l deranjeze pentru ultimele zile din viaţă, cântând la pian”.
Dintr-odată, muzica izbucni din nou, delicată și dulce; de data aceasta părea să apară din camera unde se aflau femeile. Curios, dar această muzică misterioasă a continuat să se facă auzită până în momentul în care Wolfgang Goethe și-a dat ultimul suflu.
Cercetătorul D. Scott Rogo a găsit atât de multe exemple de „muzică transcendentală”, care se aude lângă oamenii muribunzi, încât a reuşit să umple două cărţi. Să fie doar o coincidenţă? Puţin probabil…
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
În ziua de 22 martie 1832, la ora 22 seara, cu două ore înainte de moartea lui Goethe, o trăsură s-a oprit în afara casei marelui poet. Din ea a coborât o doamnă, contesa V., a admiratoare entuziastă a poetului, care a primit-o întotdeauna cu plăcere, datorită plăcerii conversaţiei. În timp ce urca pe scări, femeia se opri brusc, ascultând ceva, apoi întrebând servitorul: „Ce!? Muzică în casa asta? Dumnezeule, cine ar putea să cântă la ora aceasta!?” Servitorul ascultă la rândul său, dar nu răspunse.
