Conform profetului Edgar Cayce, în Atlantida exista „piatra Tuaoi” – un puternic cristal legat la steaua Arcturus şi la Soare, şi care ar fi realizat contactul cu „Forţele Nevăzute”

49 vizualizari

Legenda Atlantidei este arhicunoscută. Este o insulă (continent legendar) care ar fi existat în mijlocul Oceanului Atlantic şi care, odată cu un eveniment catastrofal care a avut loc în urmă cu peste 12.000 de ani, ar fi dispărut sub apele oceanului. Filozoful antic Platon, în două dialoguri (Timaios și Critias), este cel care a vorbit pentru prima dată de Atlantida.

Şi marele profet şi vindecător Edgar Cayce a vorbit mult despre Atlantida în discursurile sale. Şi, la un moment dat, Edgar Cayce s-a referit la piatra Tuaoi, un puternic cristal pe care îl aveau atlanţii. În esenţă, piatra Tuaoi era un imens acumulator de energie din cristal pur de cuarţ. Dar la origine el fusese folosit la mult mai mult decât atât. La început, el era sursa prin care se făcea contactul spiritual şi mental cu Forţele Nevăzute.

Despre piatra Tuaoi, care s-a scufundat cu restul Atlantidei cu aproximativ 12 milenii în urmă, Cayce a indicat ca ea ar putea într-o buna zi sa iasă din nou la lumină, pe măsură ce porţiuni din continentul scufundat încep să se ridice din nou în vecinătatea insulelor Bahamas.

Adăpostită într-un templu special, cu o incintă în forma de dom şi cupolă care se putea îndepărta pentru a se putea vedea cerul, piatra Tuaoi avea forma unei coloane de mari dimensiuni având drept secţiuni laterale o multitudine de feţe prismatice, în aşa fel încât capitelul său să poată acumula şi focaliza forţa concentrată între cele două capete ale ei. Cayce se refera într-o lectură spunând că piatra avea şase laturi, dar se crede că această terminologie ar putea fi doar modul în care Cayce arăta că era realizată din cuarţ cristalin, care are o secţiune transversală hexagonală.

Acordată pe frecvenţa îndepărtatei stele Arcturus – identificata de Cayce drept centrul către care se deplasează propriul nostru sistem solar – cât pe cea a Soarelui, nu este surprinzător că piatra Tuaoi a ajuns mai târziu să fie numită Piatra de Foc, deşi acest lucru se petrecea într-o perioada de schimbare a culturii atlante, când funcţiile pietrei deveniseră mai degrabă tehnologice decât de natură spirituală.