Libia, noul Dubai al lumii – locul unde criza mondială n-a ajuns
Benghazi, cel de-al doilea oraş al Libiei, după capitala Tripoli. Situat pe malul Mării Mediterane, din sud este înconjurat de marele deşert saharian. Dar acest deşert nu-i împiedică pe oficialităţile libiene să construiască, plini de frenezie, mii de blocuri, în plină criză mondială. Sute de kilometri mai încolo, se află capitala Libiei, Tripoli, locul în care au început să-şi facă loc, din ce în ce mai mult, zgârâie-norii.
Toate aceste construcţii de miliarde de dolari este semnul cel mai vizibil că Libia a ales calea creşterii economice susţinute, se arată într-un articol publicat pe site-ul Arab News.com. În timp ce alte ţări arabe bogate în petrol s-au confruntat în ultimii 2 ani cu dificultăţi financiare, Libia se foloseşte de bogăţiile sale în petrol pentru a-şi reclădi ţara, afectată mai bine de 30 de ani de sancţiunile internaţionale şi izolată pe plan extern.
„Libia chiar încearcă să devină un nou Dubai”, a declarat Carlos Caceres, reprezentant în Libia al gigantului american în domeniul construcţiilor AECOM. Această corporaţie deţine un proiect în valoare de…80 de miliarde de dolari (!) pentru a construi 160.000 de case şi locuinţe, şi pentru a sistematiza canalizarea, precum şi infrastructura rutieră. În total, Libia intenţionează să cheltuiască peste 500 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru a investi în proiecte asemănătoare. În afară de locuinţe, autorităţile de la Tripoli vor să investească în infrastructura aeroportuară, precum şi în crearea de noi universităţi. FMI apreciază că în 2010, economia libiană va creşte cu 5,4%, iar investiţiile străine în această ţară africană au urcat de la 1 miliard de dolari în 2005 la 4 miliarde de dolari în 2008.
„Este ţara cu cel mai mare boom economic al momentului din întreaga lume”, apreciază Richard Barber, reprezentant al unei companii de management al construcţiilor din Coreea de Sud. „Foarte mulţi ingineri din Dubai şi din alte ţări ale Orientului Mijlociu au venit aici, inclusiv eu”.
Astfel, Libia contrastează mult cu imaginea de acum un deceniu, când ţara încă suporta sancţiunile internaţionale şi ale SUA, ca urmare a acuzaţiilor că liderul libian Muammar Gaddafi ar sprijini terorismul şi producerea de arme de distrugere în masă. Dar, între timp Gaddafi s-a hotărât să ia o poziţie fermă, predându-i pe cei doi terorişti libieni suspectaţi de atentatul cu avionul prăbuşit deasupra localităţii Lockerbie (Scoţia) şi oferind compensaţii financiare familiilor celor 270 de pasageri omorâţi în timpul acelui atentat. Astfel, Libia şi-a pavat drumul pentru a reintra în comunitatea internaţională, SUA şi-a redeschis ambasada din Tripoli, iar firmele europene şi americane au reînceput afacerile cu ţara nord-africană.
Şi rezultatele au început să se vadă. Compania turcă EMSAS va termina în noiembrie 2010 un luxos complex în Tripoli, în valoare de 1,3 miliarde de dolari, care va cuprinde 2.000 de apartamente, un spital şi un mall gigant care va avea şi un patinoar imens. O altă firmă turcească, TAV Construction, lucrează la reamanajarea Aeroportului Internaţional din Tripoli, ce va fi gata până în martie 2011. Proiectul cuprinde şi construcţia de 2 noi terminale, prin care vor putea tranzita până la 20 de milioane de pasageri anual.
Pe de altă parte, două companii americane, Marlton şi New Jersey’s Hill International, au contracte în valoare de 8 miliarde de dolari pentru construirea a 25 de noi universităţi. Două mari lanţuri hoteliere internaţionale, Sheraton şi Marriott, vor deschide în curând două hoteluri de lux în capitala ţării, Tripoli. Alte proiecte de investiţii imense prevăd introducerea tehnologiei wireless 4G pe tot cuprinsul ţării, precum şi construirea unei căi ferate de mare viteză între oraşele Sirte şi Benghazi, ambele situate pe malul Mării Mediterane, la o distanţă de circa 500 de kilometri între ele.
P.S. Poate domnii guvernanţi ar avea ceva de învăţat din modelul Libiei de dezvoltare. Ştiţi, de exemplu, cât acordă Libia pentru finanţarea învăţământului de stat? 38% din bugetul naţional public! România n-alocă nici 15% din buget…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Benghazi, cel de-al doilea oraş al Libiei, după capitala Tripoli. Situat pe malul Mării Mediterane, din sud este înconjurat de marele deşert saharian. Dar acest deşert nu-i împiedică pe oficialităţile libiene să construiască, plini de frenezie, mii de blocuri, în plină criză mondială. Sute de kilometri mai încolo, se află capitala Libiei, Tripoli, locul în care au început să-şi facă loc, din ce în ce mai mult, zgârâie-norii.
