Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă este o mănăstire ortodoxă de călugări, aflată în comuna Cetăţeni, judeţul Argeş. Mănăstirea este situată la 22 de kilometri sud-est de oraşul Câmpulung, pe şoseaua naţională Câmpulung-Târgovişte-Bucureşti, pe frumoasa vale a Dâmboviţei. Cunoscută iniţial sub denumirea de „Schitul Cetăţuia Negru Vodă”, manăstirea este construită pe o stâncă înaltă, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stâng al raului Dâmboviţa, intre „Valea lui Coman” şi „Valea Chiliilor”. De la şoseaua principală şi până la mănăstire, pe o potecă îngustă, se face însă mai puţin de un ceas.
Interesant e faptul că această mănăstire continuă un vechi schit medieval care, la rândul lui, e plasat pe locul unui străvechi sanctuar dacic. Încă din 1912, istoricul Virgil Draghiceanu remarcă importanţa preistorică a sitului Cetăţuia, prin prezenta megaliţilor de tip cu formă de leu, a urmelor săpate în stânci ce făceau legătura cu „Tronul lui Vodă”, care este un promontoriu la sud-est de biserică rupestră. Pe peretele unei mici peşteri alăturate intrării acestei biserici apar striuri incizate din Epoca Bronzului.
Că la Cetăţuia a fost un sanctuar predacic o arată şi alte semne sacre, săpate în piatră, cum ar fi tridentul, zvastica şi două perechi de tălpi pe o potecă de piatră, toate regăsindu-se şi în iconografia preistorică descoperită în vestul şi în nordul Europei.
Stâncile de la poalele cetăţii par a fi fost azvârlite de uriaşii care mişună prin legendele locale. Se spune că aici s-au descoperit şi schelete de uriaşi, dar, ca şi în alte zone ale României, nimeni nu ştie unde au fost duse.