Cel mai mare accident de tren din istoria României, soldat cu peste 1000 de victime, are legătură cu blestemul de la grota Mănăstirii Cetăţuia?

2.305 vizualizari

Cel mai grav accident feroviar din România a avut loc pe 31 decembrie 1916 (stil vechi) în gara Ciurea, în apropiere de Iaşi. Ca un record negativ, acesta e considerat ca fiind cel de-al treilea accident feroviar din lume. Dar, ce s-a întâmplat, de fapt?

Eram în prim război mondial, iar o mare parte din populaţia civilă din Moldova s-a retras către Iaşi din faţa trupelor germane invadatoare. Un convoi militar constituit dintr-o garnitură de 26 de vagoane a părăsit oraşul Galați, după ce Brăila fusese ocupată de trupele germane, și se deplasa spre Iași. Vagoanele erau neîncăpătoare pentru numărul mare de soldați, români și ruși, și de civili refugiați din teritoriile ocupate de armatele germane; s-a estimat că că aproximativ 1.000 de pasageri călătoreau cu acest tren militar.

Trenul a ajuns în gara Bârnova în noaptea dintre 30/31 decembrie 1916 (stil vechi). După ce frânele cu aer au fost reverificate și nu au semnalat probleme de funcționare, trenul, tractat de două locomotive, a plecat în direcția Iași la ora 1 am. Gara Bârnova este situată sus, pe deal şi, pentru a ajunge către Iaşi orice tren trebuie să coboare una din cele mai periculoase pante de circulaţie din ţară. Imediat după demaraj şi începerea coborârii, mecanicii constată lipsa aerului din instalaţia de frânare a trenului. Atunci s-a declanşat nebunia, iar iadul a coborât pe pământ. Degeaba au dat mecanicii semnale, personalul trenului nu a putut ajunge la frânele de mână a vagoanelor din cauza aglomeraţiei, iar la prima curbă mai accentuată şi la viteza de 95 km/h trenul deraiază, iar cele 26 de vagoane se împrăştie de-a lungul căii ferate ca nişte cutii de chibrituri. Şi tot ca nişte cutii de chibrituri acestea iau foc din cauza lămpilor cu gaz care iluminau compartimentele. Astfel incendiul avea să se propage şi spre alte vagoane staţionate în gara Ciurea încărcate cu muniţie. A urmat un şir de explozii teribile care i-au ucis pe majoritatea celor scăpaţi din accident.

În acest accident feroviar și-au pierdut viața aproximativ 1.000 de persoane. Trupurile extrase dintre resturile de metal contorsionat ale garniturii au fost depuse în gara Ciurea; în ciuda numeroaselor apeluri pentru identificarea victimelor, doar foarte puține au fost identificate. Victimele au fost inhumate într-o groapă comună uriașă situată la aproape 500 de metri de gară, mormântul existând și în ziua de astăzi.

Cauza cea mai probabilă a dezastrului a fost întreruperea aerului pe conducta generală de frânare a trenului şi cel mai posibil din neştiinţa celor ce călătoreau între vagoane şi au apăsat pe robinetele de aer. Au circulat mai multe variante de sabotaj, dar niciunul nu a fost demonstrat.

Totuşi, nu trebuie să excludem nici varianta unui blestem, care s-a abătut asupra unuia din călătorii trenului, şi anume fiul marelui avocat ieşean Matei Cantacuzino, Vasile. Acesta, profitând de poziţia tatălui său, a reuşit să pătrundă cu ani în urmă în grota de la Cetăţuia, în care se afla o comoară uriaşă; acolo era înscris cu litere de-o şchioapă că cine va lua ceva de acolo va pieri de moarte cruntă. Nimeni nu credea în acest blestem, dar deraierea trenului chiar la poalele dealului Cetăţuia dă de gândit şi în ziua de azi. Puteţi citi mai multe despre comoara din apropiere de Mănăstirea Cetăţuia în acest articol: Peştera secretă de lângă Mănăstirea Cetăţuia şi cele 13 lespezi misterioase de piatră care prezintă trecutul şi viitorul lumii.